Recentele măsuri dispuse de autoritățile române – desigur cu recomandarea experților – erau necesare, iar românii se supun, poate nu atât de teama amenzilor, cât de altă teamă, după ce au aflat despre zecile de mii de îmbolnăviri și sutele de decese zilnice.
Dar, mă întreb, nu se puteau lua măsurile înainte de neinspiratul congres al PNL, cel cu 5.000 participanți?
Oare câți dintre îmbolnăviții și decedații ultimelor zile își datorează soarta acelei îngrămădiri de oameni, de zeci de ori mai mare decât ceea ce îi era permis românului de rând la o nuntă, un botez sau vreo aniversare?
Să nu-mi spuneți cumva că spectaculosul congres n-ar fi una din cauzele dezastrului umanitar la care asistăm.
Dacă n-ar fi fost așa, n-ar fi evoluat curba pandemiei așa cum o știm și n-ar fi venit autoritățile cu măsuri severe, tocmai acum după ce s-a împlinit perioada de incubație a virusului, când spitalele nu mai prididesc să primească bolnavii și nici la cimitir nu prea mai sunt locuri libere.
Să-mi iertați comparația, dar simt cum posteritatea va memora consternată la ceea ce se petrece acum în România, ceva ce nu s-a mai văzut de la Ciuma lui Caragea încoace. Dacă ar mai trăi Ion Ghica, poate n-ar ezita să-i scrie prietenului său Alecsadri, despre Pandemia lui Cîțu, picată, probabil nu întâmplător, la scurt timp după congresul liberal.
Iar congresul, să nu ne mai ascundem după deget, nu era musai să se țină în plină amenințare pandemică. Nici n-a avut alt scop decât preamărirea unui deșeu politic, compromis în ochii opiniei publice, un terchea-berchea țepuitor de bănci, un turmentat la volan, un fanfaron, capabil să pretindă că guvernarea sa dezastruoasă ar merge „foarte-foarte bine”.
De unde, foarte bine? Alianța tocmai s-a și destrămat, la iarnă nu știm cum și cu ce preț ne vom încălzi, alimentele din raft se scumpesc, leul se prăbușește, creditele se scumpesc, factura de întreținere te sperie, școlile sunt ca și închise, iar pandemia ne amenință nu numai sănătatea, dar și viața.
Asta înseamnă foarte-foarte bine, domnule Cîțu?
Dacă măsurile antiCovid publicate vineri ar fi fost pregătite mai demult, încă atunci când se anunța gravitatea iminentului val 4, dacă s-ar fi aplicat necruțător de atunci, pandemia ar fi fost cu siguranță mai bine controlată, numărul bolnavilor mai mic, iar morții n-ar ajunge să fie duși la groapă în saci, din lipsă de sicrie.
Nu știa Ministerul Sănătății că ne pândește un val 4 mai violent decât fuseseră alte valuri? Nu știa domnul Arafat? Nu știa prim-ministrul? Iar, dacă știau cu toții, de ce atunci, puțin înainte de congrers, anunțau măsuri de relaxare și tot felul de populisme, învățate nu de la clasicii liberali, ci de la vasnicul Dragnea, clasica Dăncilă și încă vreo câțiva pe care nu-i mai amintesc.
Îmi permit să mă întreb cu toată seriozitatea: cine se face vinovat pentru faptul că măsurile au fost gândite acum și nu atunci, când toți experții români și străini anunțau într-un glas iminența valului 4, presupus că va veni mai sever decât cele anterioare și capabil să secere mai multe vieți?
Mă întreb, nu întâmplător. Vă aduceți aminte de nenorocirea #Colectiv, soldată cu zeci de morți? A urmat un proces penal, încă nefinalizat. Nici cercetările altor recente cazuri nu sunt încă soldate cu sentințe, dar măcar știm că dosarele sunt în curs. Le cercetează cineva, le anchetează, nu sunt părăsite.
Dar în cazul acesta, când mor aproape 500 de români zilnic, nu se face, oare, nimeni vinovat? Poate unora cifra nu le spune destul. Pentru ei, amintesc că în Al Doilea Război Mondial, pierderile armatei române pe ambele fronturi (Est și Vest) au fost de peste 500 oameni zilnic.
Nu vă spune nimic faptul că pandemia gestionată de Cîțu și echipa sa duce la pierderi zilnice comparabile cu pierderile armatei române în cel mai ucigător război din istorie?
N-aș vrea să spună cineva că pandemia este ceva fortuit, că ne-a dat-o natura, că ne pedepsește Cel de Sus, că, pe scurt, este ceva imposibil de înfruntat și care lovește întreg continentul și chiar întreaga planetă.
Asemenea replică este valabilă până la un punct. Priviți cifrele: continentul nu se află într-o situație atât de disperată ca România. S-a stabilit că nicio țară din UE nu înfruntă atât de dur valul 4, precum România.
Am ajuns exemplu negativ pe planetă, cu guvernarea care a mers foarte-foarte bine, domnule Cîțu.
Cum să nu ajungem aici, dacă, luni bune, autoritățile noastre au dormit în papuci? Nu pot uita momentul când specialiștii prevesteau (acum 2-3 luni) că vârful valului 4 urma să sosească în a doua jumătate a toamnei, că s-ar putea să ajungem la 20.000 îmbolnăviri pe zi și să numărăm sute de morți.
Ce făceați dumneavoastră, domnule prim-ministru, atunci când astfel de opinii ale specialiștilor deveniseră publice? Nu trebuie să vă amintesc ce făceați: pregăteați congresul, îl combăteați pe contracandidatul Orban, umblați prin județe să culegeți prozeliți politici și să vă asigurați de votul liderilor din teritoriu.
Ați făcut atunci măcar un gest din care să rezulte că sunteți în căutarea de soluții pentru combaterea pandemiei, aflată în ascensiune? Ați dat cuiva sarcină de serviciu să pregătească un proiect de măsuri, precum acum, cu valabilitate după ce victimele au ajuns la cimitir?
Într-o postare de vineri dimineața, am citit cum treceți în revistă recordurile acelei zile la vaccinări. Nu-i treceați în revistă pe cei intrați în spitale, pe cei care nu au locuri ATI sau cei decedați. Aminteați de peste 86.000 de români vaccinați a doua oară, dintr-un total de peste 128.000 de vaccinați, în cursul ulimelor 24 de ore. Totul, ca și cum asta ar fi un success al Guvernului și al premierului personal. Ceva, în genul: „iată ce grozavi suntem noi, numai noi și nu alții!”.
Îmi permit să vă propun să coborâți cu picioarele pe pământ, domnule prim-ministru. Românii nu s-au vaccinat atunci când autoritățile trebuiau să-i convingă sau când îi convingeau speciaiștii din aparatul anume instituționalizat pentru campania de vaccinare. S-au vaccinat, când au văzut cum se internează nevaccinații și cum tot dintre ei se duc unii la morgă.
Nu i-a convins pe români să se vaccineze nici vreun specialist din Ministerul Sănătății, nici vreun consilier de pe-acolo (oho, ce mulți sunt, dar au probabil altă treabă!), nu i-a convins nici ministrul însuși, nici prim-ministrul.
Pe scurt, 128.000 vaccinați într-o zi nu este performanța Guvernului. Este exclusiv frica de spital și teama de moarte, domnule Cîțu. Singura măsură guvernamentală pusă să stimuleze vaccinarea este limitarea accesului în numeroase spații publice pentru cei nevaccinați.
Măsura este corectă, dar ce bine era dacă s-ar fi aplicat acum o lună chiar două, poate trei, atunci când Guvernul știa că vine valul 4, dar prefera să ia măsuri de relaxare, fără altă motivație – în opinia mea – decât aceea că ele „dau bine”.