- După ce a amânat cu o săptămână consultarea partidelor, în realitate o prelungire a crizei politice, mii de votanți ai președintelui au criticat decizia.
- Decizia de a-l păstra pe Florin Cîțu interimar o perioadă cât mai lungă poate agrava impactul pandemiei, care a blocat deja sistemul sanitar.
- Klaus Iohannis a reacționat la declarațiile unor parlamentari care au cerut suspendarea președintelui, spunând că asta n-ar rezolva mare lucru.
- În ultimele ore au început tatonările dintre reprezentanții PNL și cei ai PSD pentru formarea unei noi majorități, conform unor surse politice.
Într-o zi de sâmbătă, la jumătatea lunii septembrie, președintele Klaus Iohannis, îmbrăcat din cap până-n picioare în alb, fără cravată, a descins în județul Alba, unde s-a plimbat cu un Duster și a ținut un discurs despre golf, “un sport care nu este deloc exclusivist și care oferă un foarte bun prilej de a petrece mai mult timp în natură”, a susținut președintele.
România intrase din plin în valul 4 de pandemiei. Medicii din spitale anunțau alarmați că nu fac față, iar secțiile de terapie intensivă deveneau neîncăpătoare.
Peste numai o săptămână urma să aibă loc congresul PNL, un eveniment politic la care au participat peste 5.000 de oameni, fără a fi respectate măsurile de protecție împotriva infectării și cele de distanțare socială.
Un președinte care pierde susținerea publică
Această detașare a președintelui, asociată cu violenta luptă pentru putere din interiorul PNL, au creat stupoare în rândul unei bune părți a opiniei publice și o scădere a încrederii în Klaus Iohannis, conform analizei mai multor sociologi.
Unul dintre ei, Barbu Mateescu, consideră că “polul (de susținere) a președintelui e terci”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.
Desprinderea de realitate a lui Klaus Iohannis amintește de filmul “La Grande Bellezza” (Marea frumusețe, din 2013) al regizorului Paolo Sorentino, care descrie o lume ce se prăbușește, lovită de trecerea timpului și de decadență.
Aceeași senzație de neant, cădere și furie apare și în sute de comentarii postate de “foști votanți” ai președintelui pe pagina sa de Facebook, la declarația de presă susținută după moțiunea de cenzură de marți, 5 octombrie.
“…mergi la schi, la golf, unde-ți dorești, dar lasă România în pace că ai distrus-o”, a comentat Marian Eugen, la anunțul președintelui în care acesta, printre altele, a acuzat USR-PLUS pentru criza politică.
“Nu meriți decât disprețul… profund al românilor pentru … nepăsarea cu care ai împins țara în criză”, a scris și Alina-Ioana Vasiliu, reacționând la declarația lui Klaus Iohannis.
Postarea președintelui a acumulat în 16 ore peste 31.000 de reacții, cele mai multe fiind de “ironie” și “furie”. De asemenea, a înregistrat și aproape 28.000 de comentarii, majoritatea lor fiind critice.
Relația lui Klaus Iohannis cu USR-PLUS, compromisă
În urma ieșirii publice de ieri nu se poate trage o concluzie cu privire la cât de mult a pierdut din susținere Klaus Iohannis, dar se observă o mare nemulțumire din partea celor care l-au votat în 2019.
“… ruperea coaliției PNL-USR-PLUS a venit la pachet și cu o ostilizare a unui public mai apropiat de USR față de Klaus Iohannis. Este o tensiune care a crescut masiv în ultima lună. Istoric vorbind, <alianța> acestui electorat cu președintele a fost mereu una mai degrabă pragmatică, nu din <dragoste>, în războaiele politice cu PSD”, a declarat politologul Cristian Andrei, pentru SpotMedia.ro.
“Acum nu mai există mize comune. Din contră: președintele este perceput de către suporterii USR-PLUS drept tabăra adversă. Este un public foarte activ în spațiul digital, care s-a mai manifestat și cu alte ocazii la fel, critic… În contextul calculelor pentru alegerile din 2024, în care fiecare partid își caută un culoar propriu, această răceală va deveni probabil permanentă”, a mai adăugat politologul Cristian Andrei.
Pedepsirea partidelor pentru că n-au ținut cont de voința supremă
Ceea ce a frapat în apariția președintelui din ziua în care Guvernul Cîțu a fost demis în urma unei moțiuni de cenzură votată de un număr record de parlamentari, a fost perplexitatea afișată față de decizia Parlamentului și anunțarea unei “amânări” în ce privește consultarea partidelor, care a sunat ca o “pedepsire” a acestora pentru că nu i-au împlinit voința.
“Pentru a da timp partidelor să se întrunească în forurile interne și să vină cu o abordare matură, voi convoca consultări <abia> săptămâna viitoare”, a anunțat președintele.
Adverbul “abia” a dispărut din textul postat pe Facebook, dar a rămas în transcrierea declarației de pe pagina oficială a instituției prezidențiale.
Folosirea lui arată că Iohannis a amânat conștient consultările cu partidele politice, în spatele acestei amânări, ascunzându-se și o încercare de a câștiga timp.
Mulți analiști susțin că amânarea este o strategie de a-l păstra pe Florin Cîțu ca interimar o perioadă cât mai lungă de timp. Dar nu va fi atât de ușor pentru că în Constituție, la articolul 107, interimatul e reglementat pentru 45 de zile.
În plus, în această perioadă, Guvernul demis “îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern”, se arată în articolul 110, aliniatul 4, din Constituție.
Concret, Lucian Bode, ministrul de Interne, a explicat că, “în situația actuală, Guvernul interimar are posibilitatea de a prelungi starea de alertă pentru menținerea măsurilor de protecție împotriva pandemiei, dar nu are nicio posibilitate de a impune măsuri suplimentare”.
Ce crede Klaus Iohannis despre suspendare?
La o zi după declarația în care Iohannis anunța întârzierea consultării partidelor, acesta a răspuns la întrebările jurnaliștilor, fiind în Slovenia, la summit-ul UE, în care se discută aderarea statelor din regiunea Balcanilor de Vest.
Președintele și-a nuanțat punctul de vedere, sugerând că va fi nevoie de mai multe runde de negocieri pentru a se ajunge la o soluție.
“… eu nu am convingerea că după prima rundă de consultări se va cristaliza o soluție. Este posibil să fie nevoie de încă o rundă de consultări și este nevoie ca partidele să se așeze la discuții în diferite combinații pentru a căuta soluții”, a declarat Klaus Iohannis.
Președintele României se află în cea mai mare criză din al doilea mandat. E în fața unei “catastrofe” provocate de pandemie, așa cum a descris-o chiar el, dar și în fața unui “stat eșuat”, cum a caracterizat situația tragică după incendiul de la Spitalul de Boli Infecțioase din Constanța.
În data de 6 octombrie, autoritățile au raportat un număr record de decese provocate de Covid-19, 328 înregistrate în ultimele 24 de ore.
După ce în 2019 a obținut 6,5 milioane de voturi în alegerile prezidențiale, obținând o victorie zdrobitoare în fața Vioricăi Dăncilă, candidata PSD, Klaus Iohannis a ajuns, înainte de jumătatea celui de-al doilea mandat, într-o situație critică.
O serie de erori pe care le-a făcut atât în ce privește administrarea pandemiei, cât și în ce privește relația cu PNL și USR-PLUS l-au adus în punctul în care a suprapus criza sanitară peste una guvernamentală.
Chiar dacă suspendarea președintelui nu e o temă importantă în acest moment, există o majoritate în Parlament ostilă președintelui, care oricând se poate coagula pentru a găsi un țap ispășitor.
PSD, AUR, USR-PLUS și facțiunea Ludovic Orban din PNL, toate aceste partide și grupări sunt împotriva lui Klaus Iohannis, iar președintele a remarcat asta.
“…Nu văd ce ar rezolva suspendarea președintelui în relația dintre partide, dar cu siguranță ar crea circ și probabil despre asta vorbim, vor doar circ”, a declarat Klaus Iohannis, fără să fi primit o întrebare specifică pe acest subiect.
Tatonări cu PSD după eșecul în ce privește controlul USR
În orele imediat următoare ruperii coaliției de guvernare după ce Florin Cîțu l-a demis intempestiv pe ministrul USR-PLUS Stelian Ion, gruparea din jurul premierului și, apoi, chiar președintele României au mers pe o comunicare publică în care au accentuat “alianța toxică” dintre USR-PLUS și AUR.
Aceștia erau convinși că liderii USR nu vor rezista asocierii și se vor întoarce cu “coada între picioare”, cum s-a exprimat unul dintre apropiații premierului, în Guvern.
A fost o surpriză mare atât pentru Klaus Iohannis cât și pentru echipa domnului Florin Cîțu să constate că arma lor secretă n-a funcționat.
Conform mai multor surse, între reprezentanții premierului interimar și cei ai social-democraților au început o serie de “tatonări”.
