Finalul carierei de prim-ministru a lui Florin Cîțu era previzibil, totuși, discursul lui în Parlament a fost peste cota de agresivitate firească, un moment de hybris care ne arată și că președintele Iohannis va trebui să împartă repede cărțile și să ia o decizie. Sunt trei scenarii pe masă, niciunul foarte bun, și o ieșire prin anticipate, dar România e în plină pandemie.
Am discutat la cald, imediat după ce guvernul condus de Florin Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură, cu profesorul de științe politice Andrei Țăranu.
Iată principalele declarații, interviul integral este prezentat în înregistrarea video.
Prestația lui Florin Cîțu în Parlament: agresivă, un moment de nebunie sacră, de hybris
Andrei Țăranu: Rezultatul era previzibil. Discursul domnului Cîțu din Parlament a fost extrem de violent, foarte agresiv, în special la adresa celor de la USR, pe care până de curând îi aștepta să vină înapoi la guvernare. A fost extrem de nedelicat și cu domnul Simion și asta a cam arătat care este nivelul, și de-o parte, și de cealaltă.
A păstrat cam aceleași ditirambe la adresa PSD-ului, foarte multe dintre ele foarte intersante din punctul meu de vedere.
El nu se mai adresa Parlamentului, în fața căruia își pierdea mandatul, ci se adresa poporului român, românilor în general, români care ar fi trebuit să îl apere cu coase și topoare de fiara parlamentară.
E genul de acțiune pe care noi am început să o vedem din 2005, această permanentă diluare a puterii și legitimității parlamentare. Acolo e începutul populismului în România și el ajunge la forme incredibil de violente și agresive, care prind în toată societatea. Asta e marea problemă a democrației românești, nu mai avem în clipa de față nicio instituție politică respectată în societate.
Nu cred că Florin Cîțu știe sigur că a pierdut tot. În filosofia greacă este un termen foarte interesant, hybris, un fel de nebunie sacră în care un erou de obicei negativ se ia de piept cu zeii și se pune împotriva zeilor. Sigur că la sfârșit va avea o pedeapsă înspăimântătoare, dar are acel moment de climax, acea nebunie incredibilă. Domnul Cîțu pare cuprins de hybris de o bună bucată de vreme. Inclusiv acum, când le spune românilor ce lucruri minunate a făcut el pentru români.
Fără discuție că a fost o strategie de comunicare, dar una ilară, o strategie care obține efectul advers, mai degrabă enervarea auditoriului. Același domn Cîțu a spus că am terminat cu pandemia, el, și nu USR, și-a asumat ținta de 5 milioane de vaccinați în iunie.
Nicio sesiune fără moțiune ne arată o criză de sistem
Andrei Țăranu: În genere, a fost o moțiune la care nu s-a vorbit foarte mult, s-a acționat repede, a fost un asasinat foarte rapid, o execuție extrem de rapidă, lumea știa care va fi finalul și nu au stat să mai aștepte mult, cu multe discursuri.
Uitați-vă la un lucru care mie mi se pare grav. Moțiunile de cenzură sunt niște acte absolut excepționale. În majoritatea democrațiilor europene, moțiunile de cenzură sunt o dată la câțiva ani sau la câteva decenii, pe când la noi moțiunea de cenzură a devenit un fel de sport. Fiecare sesiune cu o moțiune, minimum.
Asta ne arată că sistemul nostru de partide este extrem de instabil, avem o instabilitate sistemică, trecem de domnul Cîțu personal. Incapacitatea partidelor de a face coaliții conduce la o instabilitate guvernamentală îngrozitoare, care nu va reuși să producă niciun fel de reforme, stabilitate și, în cele din urmă, bunăstare.
Guvernele sunt amenințate la nesfârșit de moțiuni de cenzură, unele ilare, altele cu diverse interese.
PNL a pierdut în acest moment enorm de mult, probabil nu are șanse să supraviețuiască, pentru că a avut aroganța să creadă că toate acțiunile pe care le face și care erau exclusiv la nivel politic sunt acceptabile, deși au fost perfect paralele cu agenda cetățeanului.
Asta a condus și conduce la o reacție viscerală a unei societăți care e foarte obosită și nervoasă din multe motive.
În acest moment, tot ansamblul executiv este blocat.
Mai poate merge președintele pe varianta Cîțu sau l-a abandonat?
Andrei Țăranu: Ar fi o strategie absolut distrugătoare, PNL este pe marginea prăpastiei. Ar putea practic să rămână fără niciun fel de suporter, chiar și membri ai PNL să se dezică.
În bula mea de Facebook, persoane care erau până foarte de curând soldați fideli ai lui Klaus Iohannis au dezertat și sunt complet împotriva domniei sale.
Cred că punctul de limită a fost când în SUA a devoalat simpatia completă pentru Cîțu și antipatia pentru Orban. Dar sindromul apăruse dinainte, acum avem un tsunami de nemulțumiri.
Variantele de pe masă: ce mișcări poate face Klaus Iohannis și unde e blocajul?
Andrei Țăranu: Sunt tot soiul de formule.
- Prima ar putea să fie revenirea la vechea coaliție și abandonarea domnului Cîțu. Cred că este cea mai așteptată și mai dezirabilă din partea cetățenilor. Nu că ar fi bună, încrederea între parteneri în coaliție e sub zero, e la pragul de îngheț. Și în condițiile în care domnul Cîțu e președintele PNL, antipatia rămâne și dacă vor trebui să negocieze, vor negocia sub imperiul unor glume de proastă calitate.
Singurul care ar putea să negocieze ar fi președintele, în locul domnului Cîțu.
2. A doua ar fi un fel de mare coaliție PSD – PNL. Aceste mari coaliții pot exista însă doar pentru un timp foarte scurt, pentru a pregăti, de exemplu, niște alegeri anticipate, pentru că cei doi parteneri sigur se vor certa relativ repede. Nu cred că va exista această soluție, deși ar fi ideală pe termen scurt, să ne scoată din criză.
3. A treia soluție ar fi o mare coaliție națională, care presupune și existența AUR în Guvern, lucru pe care toate partidele mainstream și grupurile din Parlamentul European l-ar respinge.
În aceste condiții nu rămân decât alegerile anticipate, care ar trebui să fie și ele gestionate până în momentul respectiv. De cine vor fi gestionate? Guvern tehnocrat?
Andrei Țăranu: Pentru asta ar trebui să ai un corp de birocrați, poate doar la BNR să mai existe.
Conceptul de tehnocrați e unul fals, mai devreme sau mai târziu vine politizarea lui. Dar oricum și ăsta ar fi un guvern de tranziție, de gestiune, care nu va putea să facă reforme.
Este România pregătită să treacă, la niciun an, în plină pandemie, prin niște alegeri? Pentru mine e o mare întrebare.
Cine are soluția?
În acest moment, singurul jucător de la masă este președintele, toți ceilalți așteaptă să primească cărțile, ca să rămânem în registrul de casino. El e singurul care împarte cărțile, el va decide cum și ce va urma.
Multe soluții nu sunt și poate au o finalitate: alegerile. Sistemul de partide românesc a cedat, în acest moment, el nu mai este capabil să satisfacă nevoile cetățenilor de reprezentare și de legitimitate.
Președintele va trebui, cu niște sacrificii masive, pe care numai el le poate face, pentru că nu mai are un scop important în următorii trei ani, să înceapă un șantier de reformă politică masiv.
Picajul lui Cîţu
Guvernul Florin Cîțu a picat, după ce moțiunea PSD ”Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor. Jos Guvernul Cîţu!” a fost votată marți de 281 de parlamentari.
Au fost 0 voturi împotrivă și 0 abțineri. Din totalul celor 466 de parlamentari, au fost prezenți 318 și au votat 281. Astfel, toți parlamentarii care au votat au fost pentru demiterea Guvernului.
Urmează acum ca președintele Klaus Iohannis să inițieze consultări cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier.
