În condițiile adoptării moțiunii de cenzură în Parlament și publicarea în Monitorul Oficial, Guvernul este demis și are puteri limitate.
Potrivit Constituției, Guvernul Cîțu îndeplineşte numai ”actele necesare pentru administrarea treburilor administrative”, cum ar fi plata salariilor pentru bugetari, până la depunerea jurământului de către membrii noului cabinet.
Astfel, Executivul nu mai poate adopta ordonanțe simple sau de urgență și nici hotărâri de guvern care au implicații pentru bugetele anilor viitori.
Astfel, există mai multe proiecte pe care Guvernul le anunțase care rămân în aer.
Banii de la PNRR așteaptă noul guvern
Premierul demis Florin Cîțu anunțase de săptămâna trecută, de exemplu, că PNRR-ul e în pericol dacă trece moțiunea. Mai exact, după ce Consiliul UE aprobă planul României, la nivel național, trebuie emise o ordonanță de urgență și o hotărâre de guvern pentru a accesa prima tranșă de câteva miliarde de euro.
”Dacă nu aprobăm la timp, vom împinge totul în perioada următoare și deja avem milestones și la finalul acestui an. Poate putem să le ducem în Parlamentul României și Parlamentul să le aprobe, că știți, bineînțeles, că fiecare ordonanță de urgență este dusă în Parlament și aprobată acolo. Putem să merge direct acolo, cineva să inițieze proiect de lege.
Dar la cum mă uit că lucrează Parlamentul României, (…) acolo văd că sunt axați pe altceva, doar pe moțiune și nu există alte priorități. Nu cred că va fi interesat cineva în Parlamentul României de PNRR. Mie nu mi se pare în momentul ăsta”, avertiza Cîțu, în urmă cu exact o săptămână.
Tot atunci el spunea că și majorarea salariului minim e în pericol, însă în ultima ședință de guvern înainte să fie demis, de luni seara, a fost adoptată majorarea cu 10,9% pentru anul 2022, adică la suma de 2.550 de lei brut.
Citește detalii aici - Cîțu spune că PNRR, creșterea salariului minim și salariile de la TVR și RRA sunt în pericol: Parlamentul trebuie să termine cu prostiile, se joacă cu moțiunile (Video)
Nerezolvată însă a rămas compensarea facturilor la energie pentru companiile mici și mijlocii. Guvernul Cîțu a aprobat doar măsurile pentru consumatorii casnici, anunțând că IMM-urile vor suferi din cauza iresponsabilității celor care au inițiat și susținut moțiunea. Dacă situația nu se rezolvă curând, acest lucru se va traduce, cel mai probabil, în creșteri de prețuri pe care companiile vor fi nevoite să le aplice pentru că și costurile de producție le vor fi crescut.
Pandemia, gestionată cu Doamne-ajută și Doamne-ferește
În ce privește situația pandemică, tot mai gravă de la o zi la alta, sunt mai multe măsuri anunțate, dar care încă nu au fost implementate.
Este vorba de proiectul privind vaccinarea sau testarea obligatorie a bugetarilor, dar și cele care impuneau angajaților din centrele sociale, celor din sănătate și celor din structurile MAI să se testeze pe banii lor, dacă sunt nevaccinați.
Pentru unele proiectul de ordonanță de urgență era gata și mai aștepta doar avize, astfel că nu au cum să fie adoptate în perioada următoare.
La nivel de restricții Covid, ministrul de Interne Lucian Bode explica marți seară că, deși Guvernul încă poate prelungi starea de alertă, nu poate impune măsuri suplimentare. Starea de alertă va trebui prelungită cu 30 de zile la finalul acestei săptămâni.
”Noi putem prelungi starea de alertă şi suntem obligaţi să prelungim starea de alertă ţinând cont de numărul de infectaţi şi incidenţa din România, din această perioadă, putem să prelungim starea de alertă, dar atenţie, nu putem introduce măsuri noi.
Dacă, Doamne fereşte, vom avea nevoie să introducem măsuri noi, nu putem pentru că este clar un guvern căzut prin moţiune. Un guvern interimar nu poate introduce politici noi, nici măcar prin hotărâri de guvern”, a declarat Lucian Bode, la Digi24, marţi seară.
Cum ar putea Guvernul demis să stea mai mult de 45 de zile în funcție. Cazul Boc
Amintim că, în Constituție, termenul în care trebuie să fie numit un guvern nou este de 45 de zile.
Au existat însă situații în care un guvern demis prin moțiune a stat și luni de zile în funcție. Este cazul Guvernului Boc 1, care a fost demis prin moțiune pe 13 octombrie 2009, dar a rămas în funcție până pe 23 decembrie același an. Atunci, a doua zi după moțiune, a fost desemnat un alt premier, însă nu a primit votul Parlamentului, astfel că procedura a fost reluată și, implicit, și termenul de 45 de zile.
Dacă ne uităm pe scena politică, nu găsim multe motive de optimism că lucrurile s-ar putea rezolva rapid. Noua conducere a PNL insistă că va merge până în pânzele albe cu Florin Cîțu, soluție respinsă categoric de USR PLUS. PSD nu vrea la guvernare, exclude susținerea unui guvern minoritar PNL și cere alegeri anticipate.
În tot acest peisaj, președintele Klaus Iohannis a anunțat marți seară că ”abia săptămâna viitoare” va convoca partidele la consultări, deși a recunoscut că în România la acest moment e un taifun de crize, fiind nevoie de un guvern cu puteri depline ca să le rezolve.
Iohannis încă nu a spus când mai exact vor fi aceste consultări săptămâna viitoare, dar a precizat, sarcastic, că vrea să le dea timp liderilor politici să găsească soluții.
Până atunci, Guvernul a anunțat miercuri dimineață că la ora 17:00 are o nouă ședință. Încă nu a fost anunțată ordinea de zi, dar este foarte probabil ca ședința să fi fost convocată pentru a fi aprobată hotărârea CNSU de marți seară, prin care vor fi achiziționate de urgență 500 de concentratoare de oxigen pentru pacienții cu COVID.
Citește și:
