Management defectuos, nerespectarea unor atribuții și obligații prevăzute în lege sau rapoarte MCV, partizanat politic, urmărirea unui interes personal și, în special, punerea în pericol a sănătății publice prin declanșarea Mecanismului împotriva Torturii în cazul persoanelor internate din cauza Covid19 sunt doar câteva dintre acuzațiile care i se aduc Renatei Weber, actualul Avocat al Poporului, și care ar putea duce la îndepărtarea ei din funcție.
Reamintim că ”Avocatul Poporului este o instituție cu puteri imense”, nu doar în România, după cum a subliniat într-un interviu acordat SpotMedia.ro fostul parlamentar și președinte al CCR Augustin Zegrean.
Săptămâna trecută, comisiile juridice reunite ale Parlamentului au votat respingerea rapoartelor de activitate pe anii 2018- 2020, prezentate și susținute chiar de către Renate Weber.
În ciuda unor informații vehiculate în presă, dezbaterea a fost consistentă, a durat mai bine de o oră, a fost transmisă live, iar înregistrarea ședinței din data de 25 mai 2021 poate fi urmărită aici.
De asemenea, cele trei rapoarte de activitate au fost puse la dispoziția parlamentarilor cu foarte mult timp înainte, contrar pozițiilor exprimate de unii parlamentari PSD, printre care Nicușor Halici, care s-a plâns că ședința ”a fost una care s-a întâmplat peste noapte, fără a avea timpul necesar pentru a analiza aceste rapoarte atât de complexe şi detaliate”.
Renate Weber a subliniat în timpul dezbaterii că, potrivit cadrului legal în vigoare, nimeni nu îi poate impune Avocatului Poporului ce să facă sau să nu facă. Și, totuși, niște direcții clare și niște limite există, iar parlamentarii PNL și USR-PLUS susțin, de mai bine de un an, că ea le-ar fi încălcat în repetate rânduri.
Una dintre cele mai șocante decizii a fost luată de Renate Weber în iunie 2020 când, în plină pandemie, a notificat spitalele din linia întâi că sunt monitorizate „prin mandatul de mecanism național de prevenție a torturii” și le-a cerut să trimită documente privind numărul de pacienți, datele fiecăruia dintre ei și modul în care au fost tratați.
Decizia ei a stârnit atunci un val de reacții negative, dar și comentarii acide.
”Doamna își face treaba pentru care a fost pusă acolo de cine a fost pusă. Dar acum lovește în medici .(...) Dacă îi scriu lui Renate Weber pe ușă că e ’monitorizată pentru relații cu serviciile lui Putin’? (...)
Cristian Tudor Popescu
Ce spune doamna Avocat al Poporului? Am mai spus și repet declarația dânsei: ’Cu Statele Unite e o altă poveste, înțeleg că ne apără de ruși, dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului. Apropo, totuși scutul ăsta e defensiv sau nu?’. Deci doamna aceasta este gând la gând cu bucurie cu Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei. Și atunci, hai să îi scriu și eu acolo, ca cetățean, pe ușă: ’Monitorizată pentru relații cu serviciile rusești’”.
Iulia Scântei, senator PNL și președinte al Comisiei Juridice, și Andrei Lupu, deputat USR-PLUS și membru al Comisiei Juridice, explică pentru cititorii SpotMedia.ro unde și cât de grav a greșit Renate Weber, care sunt pașii legali pe care s-ar putea merge pentru revocarea ei și cine i-ar putea locul, mai întâi temporar și apoi definitiv.
Iulia Scântei: ”Nicio acțiune pe partea de corupție, pe obiectivul MCV”
”În primul rând, noi am avut pe ordinea de zi săptămâna trecută dezbaterea rapoartelor de activitate (2018, 2019, 2020), nu o cerere de revocare.
Rapoartele sunt depuse din lunile februarie și transmise la grupuri - din februarie 2019 raportul pe 2018, din februarie 2020 cel pe 2019 și din februarie anul acesta raportul pe anul trecut.
Dl Halici (PSD) a invocat acum cutuma, iar eu am spus că sunt de acord cu ea, dar atunci când un raport vine și noi punem ședința la diferență de o săptămână, să zicem, pentru că abia iei act de el, împreună cu colegii. În cazul de față, totuși, primul raport al Avocatului Poporului e vechi de doi ani, iar ultimul e depus de 4 luni...”, ne-a precizat Iulia Scântei, senatorul PNL care a condus ședința comisiilor reunite la care reprezentanții PSD au refuzat să participe.
În ceea ce privește motivele pentru care au fost respinse rapoartele, Iulia Scântei ne-a explicat că a fost vorba despre ”anumite atribuții legale și modul cum le-a gestionat sau nu, cum le-a comunicat sau nu”.
2019
”Pentru 2019 au fost ridicate probleme legate de modul de exercitare a atribuțiilor legale prevăzute în materia protecției și susținerii apărării copiilor care au fost victime ale violenței domestice, infracțiunilor de trafic de persoane și de minori, fie prin promovare de acțiuni în instanță sau plângeri penale sau chiar realizarea apărării pentru minori (este obligația sa, are Avocatul Copilului în subordine).
Apoi, tot în 2019, printr-un comunicat public, a anunțat cu mare tam-tam intervenția Avocatului Poporului în anchetarea împrejurării cauzelor de natură administrativă (...) în cazul Caracal și că va livra Parlamentului un raport special pe această temă. Au trecut doi ani și nu s-a întâmplat acest lucru.
A fost întrebată despre asta, a spus că ea nu a promis că face un raport, iar noi i-am prezentat luările de poziție publice, prin comunicat în 2019, iar acum câteva zile, în plină procedură de analiză a rapoartelor, prin ieșirea adjunctului, care a spus că ei au finalizat raportul, dar nu știe nimeni unde l-a prezentat, ce a prezentat. Au anunțat că raportul e gata, dar Parlamentul nu îl are. Totuși, obligația de informare o avea către Parlament.
Tot la 2019 a mai fost o chestiune legată de modul în care se raportează la obligațiile care îi revin potrivit MCV. După revocarea din 2012 a unui alt Avocat al Poporului, CE a statuat în raportul MCV rolul Avocatului Poporului privind realizarea obiectivului 4 – Prevenirea și combaterea corupției.
Am întrebat și noi cum și-a realizat acest rol (acum și în lumina deciziei CJUE, care spune că obiectivele sunt obligatorii, în vreme ce recomandările țin mai mult de principiul cooperării loiale).
În raportul MCV scrie foarte clar că Avocatul Poporului are obligația să realizeze din inițiativă proprie investigații privitoare la cazuri administrative de corupție și să propună demersuri. Raportul dnei Weber nu consemnează niciun aspect de genul acesta, deși i-a fost trasat și recunoscut în MCV ca rol primordial. Singurele lucruri pe care le avea și le are în raportul său țin de tăierile ilegale de păduri.
Acestea au fost câteva dintre aspectele dezbătute privind raportul pe 2019, iar votul a fost de a propune plenului respingerea acestui raport, având în vedere că s-au constatat anumite deficiențe”, a enumerat Iulia Scântei.
2020
Și raportul de activitate pe 2020 a fost dezbătut și respins prin vot.
”Pentru 2020 s-au repetat unele întrebări, de exemplu dacă, totuși, nu a sensibilizat-o niciunul dintre cazurile de violență domestică în așa fel încât să aibă inițiativa apărării sau promovării unor acțiuni civile sau penale. Ne-a precizat că în 2020 a făcut cred că doar 7 solicitări de decăderi din drepturi pentru părinți.
Nicio acțiune pe partea de corupție, pe obiectivul MCV.
Au mai fost întrebări legate de sesizările pierdute la CCR sau care îi afectează imparțialitatea, care este cerință de legalitate în activitatea sa, de exemplu sesizarea legată de pensii.
Apoi s-a discutat despre includerea în Mecanismul torturii a spitalelor civile din afara sistemului penitenciar, a spitalelor Covid și suport Covid. Domnia sa a invocat încălcarea protocolului pe baza unei notificări adresată de un comisar ONU care ar fi solicitat statelor monitorizarea respectării drepturilor fundamentale.
Problema este că domnia sa a invocat o definiție – ce înseamnă spațiu de deținere. În cazul spitalelor Covid și suport Covid, pentru cei care au fost carantinați și izolați (pe care le-a inclus în mecanism făcând solicitări exprese managerilor de spital!) a susținut că spațiul de detenție este orice spațiu în care o persoană este ținută împotriva voinței sale prin decizia autorităților, or era vorba despre o lege.
Și încă ceva: Parlamentul trebuia să fie notificat de ONU ca să includă spitalele în Mecanism (...) Noi nu am fost notificați să amendăm protocolul respectiv (...), iar noi nu modificăm pe baza notificărilor, protocolul respectiv e ratificat, însușit de Parlamentul României în forma actuală, nu ne raportăm la corespondențe, personale sau chiar și instituționale (...)”, a mai precizat senatorul PNL.
Ce urmează
Președintele Comisiei Juridice din Senat ne-a explicat și care sunt pașii următori.
”O să intrăm în plenul reunit cu propunerea de respingere a rapoartelor de activitate. Noi nu am intrat la comisie în chestiuni care au fost sesizate deja în vederea revocării, iar, spre deosebire de TVR și Radio, respingerea rapoartelor de către Parlament nu are ca efect direct revocarea Avocatului Poporului.
Însă, la comisiile juridice reunite, am fost deja sesizați de către Birourile Permanente și cu cereri de revocare a Avocatului Poporului pe încălcări ale legii. Vom analiza să vedem dacă ele subzistă, pentru că, într-adevăr, revocarea Avocatului Poporului se poate realiza doar în cazul exercitării atribuțiilor cu încălcarea Constituției și a legii.
După ce se dă votul pe rapoartele de activitate în plenul reunit, voi convoca o nouă ședință pentru a dezbate și sesizările de revocare”, a anunțat președintele Comisiei Juridice din Senat.
Andrei Lupu: ”A pus în pericol sănătatea publică”
De asemenea, deputatul USR-PLUS Andrei Lupu, membru al Comisiei Juridice și unul dintre cei care cunosc foarte bine această speță, ne-a precizat că, analizând rapoartele de activitate depuse de Renate Weber, ”s-a văzut că în mai multe rânduri a fost vorba despre management prost al instituției, însă în alte rânduri a fost vorba despre poziții foarte clare de partizanat”.
”De exemplu, citindu-i rapoartele am observat că există doar într-o mică măsură cazuri în care a fost sesizată și a mers mai departe cu investigațiile proprii. Cred că în mai mult de 80% dintre cazuri pur și simplu a redirecționat printr-un simplu forward pe e-mail cererile pe care le-a primit, către diferite alte instituții. Aici nu putem vorbi despre o încălcare a Constituției sau a legii, ci despre management defectuos”, ne-a explicat acesta.
În ceea ce privește eventualele încălcări ale legii și Constituției, singurele argumente valabile pentru revocare, Andrei Lupu ne-a oferit doar câteva situații.
”La dezbateri am dat câteva exemple care țineau inclusiv de sănătatea publică. Sunt foarte cunoscute inițiativele dumneaei în fața Curții Constituționale legate de Legea 55/2020. O problemă majoră, care a afectat sănătatea publică, a fost faptul că a declanșat Mecanismul împotriva Torturii în cazul persoanelor care se aflau în carantină din cauza pandemiei de Covid19.
Aici chiar se poate pune problema de încălcare a legii și a Constituției, prin punerea în pericol a sănătății publice, prin faptul că oamenii aceia ajungeau să fie dați afară din spital, deși încă nu erau tratați de Covid, sau prin faptul că a îngreunat pur și simplu activitatea spitalelor, fără ca noi să vedem până astăzi vreun raport legat de acel Mecanism de combatere a torturii.
Și tot legat de încălcarea legii, din punctul nostru de vedere, au mai existat acțiuni ale Avocatului Poporului care au fost desfășurate în interes personal, mă refer aici, spre exemplu, la obiecțiile de neconstituționalitate invocate împotriva a două proiecte de lege care încercau, în diferite moduri, să elimine ceea ce noi numim generic ’pensii speciale’ (...)
Dumneaei se afla într-un conflict de interese. Nu discutăm dacă e vorba despre un caz penal, e treaba Parchetului, dar e clar că aici nu a acționat măcar exclusiv în interesul poporului, ci și în interes personal (...)
Apoi, vorbim despre poziții partizane. Or, în opinia mea, obligația Avocatului Poporului, conform Constituției și legii de funcționare, este de a fi independent în raport cu poziționările politice. Și putem să mai găsim multe astfel de exemple în activitatea din ultimul an și jumătate”, a enumerat deputatul USR-PLUS.
Se ajunge la CCR?
Întrebat care crede că vor fi pașii următori, în cazul în care plenul reunit al Parlamentului ar vota pentru revocarea Renatei Weber, Andrei Lupu ne-a explicat de ce lucrurile nu se încheie aici.
”Strict constituțional, doamna Weber ar putea cel mult să conteste în justiție și să invoce o excepție de neconstituționalitate. Dar PSD, la cererea dumneaei, poate să atace hotărârea la CCR.
Nu m-ar mira să existe o astfel de obiecție (mai corect spus) în fața CCR. Potrivit Legii 47/1992 de funcționare a CCR, hotărârile Parlamentului pot fi contestate, deci există și această perspectivă (care, din punctul meu de vedere, arată, iată, o colaborare foarte extinsă și dovedește lipsa imparțialității Avocatului Poporului)”, a menționat deputatul USR-PLUS, făcând referire la declarația explicită a liderului PSD Marcel Ciolacu.
Cine i-ar putea lua locul
Deși subiectul se discută de aproape un an, coaliția de guvernare nu și-a arătat susținerea, oficial, față de un posibil înlocuitor al Renatei Weber, însă în presă au fost vehiculate pe surse numele profesorilor universitari de Drept Flavius Baias și Gyula Fabian.
Andrei Lupu precizează însă că mai întâi va fi numit un interimar.
”Dacă va fi revocată dna Weber, va fi vorba doar despre o numire interimară și abia ulterior (sper eu cât mai rapid) despre o nouă procedură de desemnare a unui nou Avocat al Poporului pentru un mandat întreg.
Nu există în acest moment o decizie legată de interimar, dacă va fi unul dintre adjuncți. Legea nu este foarte detaliată în ceea ce privește revocarea și avem între adjuncți niște profesioniști. Vom vedea care va fi soluția”, a explicat acesta.
Întrebat de ce USR-PLUS nu a anunțat public desemnarea unui anumit candidat și dacă Peter Eckstein Kovacs, susținut în 2019, ar putea fi unul dintre ei, Andrei Lupu a precizat mai întâi că ”nu e nicăieri prevăzut ca fiecare partid trebuie să aibă o propunere.”
”Am văzut și eu propunerile vehiculate ca fiind din partea PNL și UDMR (nu știu dacă sunt clar asumate), dar eu, ca absolvent de Drept și cadru didactic, pot să spun că ambii candidați, Flavius Baias și Gyula Fabian, sunt profesioniști desăvârșiți si care ar putea asigura ceea ce dna Weber nu a asigurat – un management al instituției obiectiv și nepartizan.
Iar dl Peter Eckstein Kovacs a fost în 2019 un candidat din partea societății civile, și-a asumat el însuși depunerea candidaturii și USR a susținut-o. În continuare credem că dl Kovacs este un profesionist, dar depinde de dumnealui dacă dorește să își prezinte și de această dată candidatura”, a mai precizat deputatul USR-PLUS Andrei Lupu.