Attila Korodi, noul primar din Miercurea Ciuc, spune că a găsit o administrație primitivă.
Korodi a fost ministru al Mediului în guvernele Tăriceanu, Ungureanu și Ponta. A candidat din partea UDMR la alegerile locale și a câștigat Primăria Miercurea Ciuc cu 73,78% din voturi. Înaintea sa orașul a avut tot un primar UDMR, în persoana lui Ráduly Róbert Kálmán, care a fost ales patru mandate la rând.
Într-un interviu acordat Agerpres, noul primar a dezvăluit că este siderat de ce a găsit în ce privește dotările de care dispun angajaţii, respectiv calculatoare învechite şi telefoane cu butoane. Mai mult, Internet wireless exista într-o singură încăpere din toată clădirea.
”Am găsit o instituţie în care oamenii sunt motivaţi să lucreze în interesul oraşului şi asta mi-a şi plăcut. În primele ore m-am întâlnit cu oamenii responsabili de la direcţii, oficii etc şi se vede implicarea lor.
Dar, totodată, am rămas neplăcut surprins cât de multe eforturi trebuie să facă pentru ca să se poată conforma la cerinţele anului 2020. Pentru că, efectiv, imaginaţi-vă, că în clădirea primăriei avem într-o singură încăpere wi-fi şi directorii, oamenii responsabili, au telefoane cu butoane primite ca şi aparate pentru serviciu şi erau nevoiţi să folosească mobilele proprii, cu abonamentele proprii, dacă voiau să se uite la un email, la un mesaj etc.
Eu cred că oamenii din Primărie trebuie ajutaţi ca să poată să lucreze. De aceea, dacă mă gândesc numai la parcul de calculatoare pe care le avem, alterate şi aşa mai departe, noi plecăm de la un nivel foarte jos. Chiar sunt puţin siderat de tipul de management care a fost până acum, din acest punct de vedere”, a povestit Korodi.
El spune că predecesorul său nu avea o relație nici cu cetățenii, programul de audiențe lipsind cu desăvârșire.
Primarul care n-ar vrea să fie turist în orașul său
Korodi spune că din punct de vedere turistic el n-ar vrea să-și petreacă vacanța acolo. El vrea să pună accent pe specificul preponderent maghiar al orașului.
”Nu mi-ar plăcea faptul că totul este organizat haotic, nu există o abordare coerentă. Avem programe culturale de bună calitate, care nu pot fi identificate de alţii care vin din alte oraşe, din alte zone, din alte ţări. Efectiv, la ora actuală, trebuie să restructurăm tot ce înseamnă programe, de la mici programe culturale, până la festivaluri existente sau deja stinse.
După aceea, trebuie să-i lăsăm pe cei care au iniţiative în acest domeniu, să relansăm sau să lansăm proiecte culturale, programe de festivaluri care vor însemna o atractivitate şi pentru cei care locuiesc la Bucureşti sau la Budapesta sau la Oradea sau la Cluj. Adică, putem fi un punct de legătură, o punte între diferite comunităţi.
Oraşul nostru este preponderent o comunitate maghiară. Asta înseamnă, abordat numai din punct de vedere turistic, o atracţie în plus. Pentru că e o cultură diferită, cu o abordare diferită, de ce nu valorificăm aceste elemente ca şi o valoare adăugată în dezvoltarea economică în oraş? De aici ar trebui să plecăm”, a mai spus noul primar.
Problema plăcuțelor bilingve
Intrebat de reacția pe care a avut-o fostul primar când a fost obligat de instanță să schimbe plăcuțele cu denumiri de străzi care erau inscripţionate întâi cu numele în limba maghiară şi apoi în româneşte, Korodi a spus că sentința este obligatorie. Amintim că fostul edil a ales să taie în două plăcuţele şi să inverseze denumirile.
”În primul rând, avem decizia instanţei, deci este obligatorie. În al doilea rând, oraşul trebuie să arate bine. Şi, da, pot fi reacţii care sunt răbufniri, într-un anumit moment, pe care într-o oarecare măsură le putem şi înţelege, dar, oricum, nu acestea sunt soluţiile.
De moment, pot fi, de a arăta că, totuşi, pot fi şi alte abordări, nu ar trebui să fie abordări atât de restrictive, dar, efectiv, când vorbim de elemente vizuale în oraş, trebuie să le punem la punct şi aici nu mai vorbim de plăcuţele străzilor, ci vorbim de multe lucruri pe care trebuie să le refacem”, a spus Korodi, întrebat dacă va schimba plăcuțele.
