Când ceva nu poate fi explicat, dar întrebările curg, apar cuvintele magice. Ori e clasificat, cum au fost informațiile în baza cărora fostul procuror general Licu comitea abuzuri împotriva Sorinei Săcărin sau care demonstrează eficiența fostei șefe DIICOT, ori e operativ, ca deciziile luate de poliție în scandalul Pian și, cel mai recent, de jandarmerie la Iași.
În cor, și ministrul de Interne și premierul au explicat că o decizie operativă a permis încălcarea hotărârii ca anul acesta la moaștele Sf. Parascheva să nu aibă acces decât ieșenii, pentru că în zonă erau grupuri de agitatori și provocatori, deci fără decizia operativă s-ar fi ajuns la violențe.
O decizie operativă despre care nimeni nu vrea să spună cine a luat-o, ceea ce e inexplicabil dacă a fost atât de bună și de legală. Presa spune că în spatele ei s-ar afla tot secretarul de stat Bogdan Despescu, prietenul dlui Ciolacu, și unul dintre artizanii scandalului Pian.
”Ați fi vrut să fie răniți?”, a întrebat ministrul în geacă de piele jurnaliștii nedumeriți. Evident că nu. Dar chiar faptul că s-a ajuns la acest pericol este un eșec al poliției și jandarmeriei, care ar fi trebuit să organizeze lucrurile astfel încât să nu existe acest risc: garduri, acces limitat, filtre de legitimare.
Nu mai vorbesc despre faptul că și această jumătate de măsură a accesului ieșenilor în număr mare în zonă a deschis ușa pentru probleme.
Au existat aici două componente. Pe de-o parte, decizia politică sub presiune electorală. În primăvară, la un număr cu mult mai mic de cazuri, Paștele a fost cu restricții. Acum, la un număr cu mult mai mare de cazuri, ne jucăm de-a pelerinajele parțiale.
Care este diferența? Campania electorală. Atunci, alegerile erau încă departe, acum ele au devenit un scop în sine, singurul scop în sine, ceea ce este extrem de periculos.
Sigur că ideal ar fi fost să nu avem nevoie de restricții și oamenii să înțeleagă de ce e nevoie să renunțe la numite lucruri. Dar când te joci cu cifrele Covidului efectiv din pix de pe o zi pe alta, când tu, autoritate, pari, după cum puncta prof. Răzvan Cherecheș, că aștepți o rezolvare mistică a epidemiei, efectul este decredibilizarea mesajelor pe care le transmiți și atunci singura cale care îți rămâne este exact cea a restricțiilor.
Bineînțeles că ar fi fost rațional că însăși conducerea BOR să dea dovadă de înțelepciune și să înțeleagă momentul delicat, așa cum l-au înțeles fără țâfne catolicii. Dar, până la urmă, suntem un stat laic și nu Biserica este cea care trebuie să facă și să impună regulile, ci este unul dintre cei care trebuie să se supună regulilor statului.
Pe de altă parte, ministerul de Interne, condus de facto de prietenul dlui Ciolacu, Bogdan Despescu, își dovedește din nou și ineficiența, și incompetența. Pe 10 august, fără nicio pandemie, fără niciun pericol real, protestatari pașnici au fost bătuți și gazați fără nicio rezervă. Acum, în pandemie, forța statului s-a năpustit intransigentă asupra unor copii care jucau fotbal în curtea școlii.
În schimb, în scandalul Pian, polițiștii n-au știut cum să fie mai emolienți, mai prietenoși cu interlopii. Nunți, botezuri cu mai mult de 50 de persone? Pe ei, pe mama lor! Priveghi la Pian? Îi protejam, facem santinelă pe preșul lor, ne rugăm noaptea de ei.
La Iași, statul roman a cedat în fața agitatorilor și provocatorilor ca să nu iasă cu violențe pentru că ministerul de Interne nu a fost capabil de o gândire anticipativă, care să prevină starea explozivă. Repet, cât de greu ar fi fost ca și la priveghiul lui Pian, de la început, și la Iași să fie permis doar un acces foarte limitat, pe culoare create cu garduri, bine stabilite de la distanță de punctul fierbinte?
Și când tensiunea a apărut, pentru că nu a fost prevenită, forțele statului nu au fost în stare să o gestioneze. Nu mai vorbesc despre faptul că, potrivit filmărilor de acolo, foarte mulți dintre cei aflați în mulțime la Iași nu aveau măști pe față, fără ca acest lucru să provoace vreo reacție a jandarmilor.
Nu știu câți anume s-au infectat la Iași, nu cred că se va stabili vreodată și am certitudinea că nimeni nu ar spune și dacă s-ar stabili. Public și foarte clar este însă mesajul de capitulare al statului, în cazul Pian în fața interlopilor, acum în fața agitatorilor.
Statul roman nu este în stare de intransigență decât cu oameni pașnici sau cu copii, ca un pechinez care latră frenetic doar la pisici. Când dă de un patruped ceva mai mare, nici măcar vreun dulău autentic, își pune coada între picioare și începe să schelălăie decizia operativă.
Semnalul? Veniți cu scandal, cu mușchi arătați, cu agitatori și veți obține orice! Ceea ce este posibil să se vadă cât de curând, când în București va fi prăznuit Sfântul Dumitru, tot cu moaște și cu pelerinaj.