În România, de multe ori, în mijlocul tragediei își face loc și comedia care ne amintește tuturor de Caragiale, scriitorul care a descris cu subtilitate haosul general creat de o problemă serioasă.
De exemplu, de câteva zile, opinia publică e martora unei scene care amintește de piesa “O scrisoare pierdută”, în care polițistul Pristanda numără pentru prefectul Tipătescu steagurile plătite de la buget.
“Steagurile” de azi, din mijlocul pandemiei, sunt reprezentate de cifrele indicelui de infectare. Aceste cifre reprezintă rezultatul unui raport între numărul de noi infectări și numărul populației din teritoriul în care se calculează, cumulat pe o perioadă de 14 zile.
Cât e indicele și cum se calculează?
Măsurile luate de Guvern pentru protejarea populației sunt corelate cu valoarea acestui indice. Cu cât cifra este mai mare, cu atât măsurile devin mai multe și mai stricte.
De exemplu, la un indice de infectare 3, toate școlile din teritoriul respectiv sunt închise, iar masca devine obligatorie pe stradă.
În București, în mod real, pe modul de calcul de până acum, acest indice de infectare 3 a fost depășit încă de duminică, conform Institutului Național de Sănătate Publică, o instituție aflată în subordinea Guvernului României.
Anunțul făcut de această instituție a creat o criză în interiorul Executivului care, în aceeași zi, raportează un indice mult mai mic, unul de 2,69 la mia de locuitori.
Pe bună dreptate, mulți oameni au fost intrigați de faptul că același guvern publică două date diferite despre gradul de infectare cu coronavirus la nivelul Capitalei.
Explicația oficială a fost că INSP a luat ca referință o populație mai mică a orașului, doar rezidenții și cei cu viză de flotant, pe când Grupul de Comunicare Strategică a folosit o cifră a populației mai mare, una care include și nerezidenții sau persoane aflate în tranzit.
Partea comică apare după această criză când Guvernul ia decizia să se refacă toate calculele, ajungându-se în situația în care joi, 15 octombrie, GCS nu mai comunică niciun indice de infectare. Asta se întâmplă în aceeași zi în care s-au înregistrat din nou peste 4.000 de infectări, 73 de decese, a doua cifră ca mărime raportată într-o singură zi, și un record de 721 de persoane internate în secțiile de terapie intensivă (ATI).
Guvernarea și coafarea realității
Această refacere a calculelor este descrisă în HG.856/2020, hotărârea Guvernului prin care se prelungește starea de alertă.
E mai mult decât străveziu faptul că prin noua modalitate de calcul Guvernul Orban încearcă să reducă indicii de infectare.
De exemplu, DSP-urile sunt obligate să nu mai adauge cifrele de infectare provenite din focare. O indicație care nu are nicio logică, deși justificarea autorităților, conform unei surse, este că focarele “nu contribuie la răspândirea comunitară a virusului”.
Orban: Analizele arată că cele mai multe persoane s-au infectat cu noul coronavirus la evenimentele private
E greu de înțeles de ce Executivul a luat-o pe panta periculoasă a “coafării” realității, una pe care orice încercare de a o ascunde nu va face decât să adâncească neîncrederea și să accelereze criza sanitară.
În plus, această bâjbâială va tensiona și mai mult relația dintre Executiv și opinia publică, punând în pericol întregul pachet de decizii.
Experții au luat decizia, bazându-se pe observațiile științifice, că un indice de infectare care trece de 3 necesită luarea unor măsuri specifice. Cui folosește amânarea lor e greu de spus, dar în niciun caz oamenilor care tot mai mult au senzația că sunt pe cont propriu în această criză.
Covidul din pix în noaptea minții
Nu există nicio garanție că amânarea alegerilor aduce sfârșitul crizei sanitare
În opinia mea, această modelare a datelor legate de epidemie are legătură directă cu amânarea înăspririi măsurilor de distanțare și protejare a populației.
Veștile nu sunt deloc bune, iar autoritățile încearcă să temporizeze măsuri drastice, precum închiderea școlilor, pentru că acestea nu sunt deloc populare. Dar în momentul în care se pune în balanță sănătatea oamenilor și popularitatea politică, lucrurile au tendința să o ia razna. SUA sunt cel mai bun exemplu în acest sens.
OMS, despre imunitatea colectivă: A lăsa noul coronavirus să circule liber nu este o opţiune!
Temporizarea poate avea legătură și cu unele calcule făcute în ce privește alegerile generale. 6 decembrie a devenit un orizont extrem de îndepărtat, iar situația epidemiologică a României va fi una complicată la începutul iernii.
Gradul de infectare a explodat nu numai în țara noastră, ci în întreaga Europă, semn că va fi o iarnă lungă și urâtă.
OMS a raportat o creştere record a cazurilor zilnice de coronavirus la nivel mondial, pe fondul epidemiei din Europa
Pe de altă parte, nu există nicio garanție că o amânare a scrutinului parlamentar cu trei luni se va desfășura în condiții mai bune. Sunt semne că situația, la ieșirea din iarnă, va fi și mai gravă.
Într-o criză, oamenii tind să-i susțină pe cei care iau decizii, nu pe cei care fug de ele
Deși în luna decembrie se așteaptă ca două vaccinuri să fie aprobate de autoritățile medicale, e puțin probabil ca până în luna martie să se reușească imunizarea unei părți semnificative a populației.
De aceea, problema datei alegerilor ține mai degrabă de oportunitatea politică și nu de cea sanitară care nu există.
În realitate, obstacolul cel mai mare e că nu poți să intri în campanie electorală dacă se închid școlile și masca devine obligatorie pentru o mare parte din populație.
Guvernul Orban e prins între ciocanul alegerilor și, pe bună dreptate, România are multă nevoie de un guvern stabil, susținut de o majoritate legitimă în Parlament, și nicovala epidemiei care nu are nuanțe.
Soluția câștigătoare, în opinia mea, e să faci orice numai să nu amesteci cele două situații. Deși pare imposibil, măsurile sanitare nu trebuie să fie determinate de obiective politice. Amestecul lor garantează dezastrul atât din punct de vedere sanitar, cât și politic.
Lipsa de decizie e mai greu resimțită de majoritatea oamenilor decât una aspră menită să ne protejeze. De exemplu, măsurile luate în primăvară nu au avut un efect major asupra alegerilor locale. După toate proiecțiile, epidemia a generat un impact mai mic decât se așteptau mulți sociologi, atât în ce privește prezența, cât și în ce privește structura demografică a votanților.
Epidemia reprezintă o situație nouă pentru toți, iar oamenii tind să-i susțină pe cei care reușesc să rezolve probleme.
