Anul 356 î.Hr.: Templul zeiței Artemis din Efes, una dintre cele șapte minuni ale lumii antice, a fost distrus prin incendiere de un anume Herostratus. Scopul declarat chiar de el, după ce a fost prins, era să capete notorietate publică prin fapta sa.
Templul era impresionant nu numai prin frumusețea arhitecturii sale, ci și prin dimensiuni. Măsura 102 metri lungime și 55 de metri lățime, avea piloni înalți de 12 metri. La bazele pilonilor, erau sculptate statui de zeități în mărime naturală, iar pe acoperiș era amplasată o statuie a zeiței Artemis.
În secolul al V-ea î.Hr, edificiul era inclus de Herodot pe lista celor Șapte Minuni ale Lumii Antice. Personalități de seamă ale lumii antice l-au văzut, au apreciat și consemnat în memoriile lor aprecieri cu privire la prețiosul monument.
Printr-o bizară coincidența, focul a distrus monumentul în aceeași zi de 21 iulie anul 356, în care s-a născut la Pella, în Macedonia antică, Alexandru cel Mare, unul dintre primii mari strategi și conducători militari din istorie.
Anul 285: Împăratul roman Dioclețian îl numește pe Maximian Cæsar și co-conducător al imperiului, instituind totodată tetrarhia, o guvernare având în frunte patru lideri supremi: doi cu titlul de augustus (Diocletan și Maximian) și doi cu titlul de caesar (Galerius și Constantius).
Ulterior, pentru a întări tetrarhia, Diocletian a organizat căsătoria lui Maximian și a lui Galerius cu fiicele sale, precum și căsătoria lui Constanțiu cu o fiică a lui Maximian. Cu toate acestea, deși tetrarhia a continuat o scurtă perioadă de timp și după moartea lui Diocletian, conflicte interne au determinat abandonarea acestui tip de a guverna.
Niciodată în istorie sistemele bicefale, tricefale sau tetracefale nu s-au dovedit a fi durabile. Mă gândesc la triumviratul roman, la consulatul francez desființat de Napoleon, la conducerea colectivă de după Stalin și lista nu se oprește aici.
Anul 1718: Tratatul de la Passarowitz (Pojarevăț) pune capăt răzoiului dintre Imperiul Otoman pe de o parte și Imperiul Habsburgic plus Republica Venețiană de cealaltă parte.
În prima parte a războiului, otomanii au avut unele succese împotriva Veneției și împotriva Greciei, dar au fost înfrânți la Petrovaradin, în 1716, de către trupele imperiale habsburgice conduse de prințul Eugen de Savoia.
Armata marelui vizir Damad Ali, de 150.000 de oameni, a fost înfrântă aici de habsburgi. Continuând seria succeselor, austriecii au cucerit în anul următor Belgradul iar ulterior Timișoara. Înfrânți, turcii s-au așezat la masa tratativelor.
Conform tratatului de pace, turcii pierd o mare parte din Serbia, cedează Austriei Banatul, Oltenia din Țara Românească (neparticipantă la conflict), nordul Serbiei și cel al Bosniei.
Ocupația austriacă în Oltenia a durat două decenii, până în anul 1738, când noi conflicte turco-habsburgice au dus la victoria otomanilor de la Pitești și retragerea definitivă a armatelor austriece.
Anul 1831: Începe domnia regelui Leopold I, primul rege al Belgiei.
Anul 1861: La București, pe scena Teatrului cel Mare (ulterior Teatrul Național), a avut loc prima reprezentație a piesei "Hamlet", de William Shakespeare, avându-l în rolul principal pe Mihail Pascaly, primul actor român care l-a întruchipat pe Hamlet.
Anul 1861: Prima mare bătălie a Războiului Civil American, denumită prima bătălie de pe Bull Run, s-a încheiat cu victoria armatei confederate.
Anul 1873: Temutul bandit american Jesse James infăptuiește primul jaf în tren, la vestul râului Mississippi. Jesse era jefuitor de bănci și trenuri, luptător de gherilă și lider al bandei James–Younger.
Crescut în zona „ Little Dixie ” din Missouri, James și familia sa au menținut puternice simpatii sudiste, încercând să acopere marile sale jafuri, justificându-se politic și populist. Ceva, ca să-l creadă lumea haiduc, nu bandit. El și fratele său Frank James s-au alăturat gherilelor pro-confederate cunoscute sub numele de „bushwhackers” și au operat pe scară mare în Missouri și Kansas în timpul războiului civil american.
Frații James au fost cei mai activi membri ai propriei bande de prin 1866 până în 1876, când, în urma încercării de a jefui o bancă din Northfield, Minnesota, mai mulți membri ai bandei au fost capturați sau uciși.
La 3 aprilie 1882, Jesse James a fost împușcat și ucis de Robert Ford, un nou recrut al bandei care spera să obțină o recompensă pe capul lui James și o amnistie, privind crimele sale anterioare. Cu timpul, James a devenit o figură legendară, dar controversată, a Vestului Sălbatic.
Anul 1880: Poetul Alexandru Macedonski publică, în revista "Literatorul", articolul "Despre logica poeziei", considerat a fi primul manifest al poeziei române moderne.
Anul 1906: Alfred Dreyfus este reintegrat în armată cu gradul de căpitan, după ce fusese condamnat la ani grei de pușcărie, deși era nevinovat, în timp ce adevăratul vinovat se bucura de o nemeritată libertate.
Anul 1914: Consiliul de Coroană al României, întrunit la Sinaia sub președinția regelui Carol I, proclamă poziția de neutralitate a României în Primul Război Mondial.
Anul 1917: Aleksandr Kerenski devine prim ministrul Rusiei, după abdicarea țarului Nicolae al II-lea. Kerenski a încercat fără succes să oprească ascensiunea la putere a bolșevcilor lui Lenin.
Anul 1925: În Dayton, Tennessee, SUA, profesorul de biologie (de liceu) John Scopes este găsit vinovat pentru faptul că a predat în clasă Teoria evoluționistă a lui Darwin și, ca urmare, i s-a aplicat o amendă de 100 de dolari.
Anul 1938: Prin tratatul de pace care a pus capăt războiului dintre Bolivia și Paraguay, Bolivia a pierdut aproape o treime din teritoriul său, dar și-a păstrat domeniile sale de petrol, la poalele Anzilor, în timp ce Paraguay aproape și-a dublat teritoriul.
Anul 1941: Are loc primul bombardament al aviației germane asupra Moscovei. Sunt ceasuri grele pentru capitala sovietică, unde se auzeau deja bubuiturile tunurilor, care ajunseseră la câteva zeci de kilometri față de oraș.
Anul 1944: Colonelul Claus von Stauffenberg și ceilalți complici la asasinarea eșuată împotriva lui Adolf Hitler, sunt executați la Berlin, fără judecată, fără sentință, fără justiție. Numai „la ordin”.
Anul 1945: Președintele american Harry S. Truman a aprobat ordonanța prin care se autoriza folosirea bombei atomice în război. Pe această bază, au fost bombardate nuclear două localități din Japonia, Hiroshima și Nagasaki. Japonia a capitulat, iar cel de al Doilea Război Mondial s-a sfârșit.
Au fost suficiente două bombe. Astăzi, numărul focoaselor nucleare nu-l cunoaște nimeni, nici numărul țărilor care le deține nu este clar, dar estimări făcute de specialiști în domeniu arată că, una peste alta, omenirea deține de câteva ori mai mult armament nuclear decât ar fi necesar ca să-și distrugă propria planetă.
Anul 1954: Primul Război din Indochina: Conferința de la Geneva împarte Vietnamul în Vietnamul de Nord și Vietnamul de Sud.
Anul 1960: Navigatorul și aviatorul britanic Francis Chichester a sosit la New York, la bordul vasului "Gypsy Moth II", după o călătorie în jurul lumii ce a durat doar nouă luni și o zi.
Anul 1969: A fost inaugurat Combinatul petrochimic Pitești, una din cele mai impunătoare uzine pentru prelucrarea țițeiului din România.
Anul 1970: După 11 ani de construcție este finalizat barajul Aswan din Egipt. Acesta este cel mai mare baraj egiptean și constă în 2 lucrări diferite: un baraj vechi, terminat in 1902, situat in partea inferioară, și un baraj nou, situat in partea superioară, construit cu asistență sovietică atât umană cât și materială. Începută în anii '60, investiția s-a terminat in 1970.
Investiția era mai mult decât necesară ținând seama de creșterea populației și dezvoltarea culturilor agricole din regiune, în special a bumbacului și orezului. La nivelul anului 1970, producția agricolă crescuse cu până la 500%.
Întrucât cantitatea de precipitații care cade în regiune este foarte mică, agricultura depinde aproape în întregime de irigații. Anual, în jur de 46 miliarde m3 de apă de la barajul superior sunt folosiți pentru irigații.
Anul 1971: A fost dată în exploatare definitivă ecluza românească de la Porțile de Fier.
Anul 1983: La stația Vostok din Antarctica de Est, se înregistrează cea mai scăzută temperatură de pe Pământ, - 89,2 °C.
Anul 1984: CPEx al CC al PCR (forul suprem al României comuniste) a hotărât construirea canalului navigabil Poarta-Albă-Midia-Năvodari și a canalului navigabil Dunăre-București.
Anul 2005: La 14 zile de la atacurile teroriste din Londra sunt din nou găsite bombe, tot la Londra. De data aceasta însă, bombele au fost descoperite la timp, dezamorsate și, ca urmare, n-au mai detonat după programul teroriștilor.
Anul 2007: Apare ultimul volum din seria Harry Potter. Este o serie foarte populară în întreaga lume, scrisă de către autoarea britanică J. K. Rowling.
De la lansarea primului volum, „Harry Potter și piatra filozofală” în 1997, cărțile au câștigat o imensă popularitate și un uriaș succes comercial în întreaga lume. Toate cele opt volume s-au vândut în peste 450 milioane de exemplare, fiind traduse în peste 63 de limbi. A șaptea carte din seria Harry Potter a fost lansată în iulie 2007, înregistrând, numai aceasta, un record de 12 milioane de exemplare, vândute doar în Statele Unite ale Americii, pentru prima ediție.
Succesul romanelor sale a făcut-o pe J. K. Rowling cea mai bogată scriitoare din istorie. Toate cele șapte volume ale seriei au fost ecranizate de-a lungul timpului.
Anul 2008: Liderul sârb Radovan Karadžić a fost arestat la Belgrad în cadrul unui mandat internațional de arestare a Tribunalului de la Haga.
Anul 2011: Programul Space Shuttle al NASA se încheie cu aterizarea navetei spațiale Atlantis în misiunea STS-135 la Centrul spațial Kennedy al NASA
Anul 2013: Prințul Filip al Belgiei a devenit rege al belgienilor în urma abdicării tatălui său, Albert al II-lea al Belgiei.
Anul 2022: Peștele-spadă chinezesc, una dintre cele mai mari specii de pești de apă dulce din lume, este declarat oficial specie dispărută de către Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii.
Anul 1808: Se naște Simion Bărnuțiu, istoric român, conducător al Revoluției de la 1848 din Transilvania.
Anul 1821: Se naște Vasile Alecsandri, poet, dramaturg, diplomat român. A fost unul din cei mai activi intelectuali români din perioada frământărilor social-politice din spațiul românesc de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Ca dramaturg, poet și prozator, ocupă un loc de cinste în istoria literaturii române. A fost un înfocat și eficient susținător al Unirii Principatelor de la 1859.
Anul 1620: Se naște Jean Picard, astronom francez și geodez. A fost primul cercetător care a calculat, cu precizie, raza planetei noastre, Pământul, stabilită de dânsul la nivel de 6.372 km. Diferă cu doar 1 km față de actualele calcule, mult mai sofisticate și mai precise decât cele disponibile cu mijloacele din secolul al optsprezecelea.
De asmenea, Jean Picard este inventatorul unei lunete, care i-a permis să realizeze nivelmente cu o precizie de ordinul a 1 centimetru la 1 kilometru. Altfel spus, de 0,000001 %.
Anul 1899: Se naște Ernest Miller Hemingway, cunoscut romancier american, laureat al premiului Nobel pentru literatură 1954.
Cărțile sale au fost arse la Berlin în 1933, ca fiind „un monument al decadenței moderne”, dar n-au fost agreate nici în URSS, cu referire tot la decadență, dar una burgheză. La noi au fost publicate, în tiraje mici, suficiente ca să atragă atenția cititorilor. Reamintesc câteva titluri:
- Râul mare cu două inimi (1925)
- Soarele răsare și el (1926)
- Adio, arme (1929)
- Pentru cine bat clopotele (1940)
- Bătrânul și marea (1952)
Anul 1907: Moare Nicolae Grigorescu, cel mai de seamă pictor român impresionist. Este considerat unul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.
Anul 1919: Moare Eremia Grigorescu, general român, comandantul trupelor române în bătălia de la Mărășești, ministru de război.
Anul 1922: Moare Gemal Pașa, comandant militar și om politic turc.
MEMENTO: