Pe măsură ce inteligența artificială devine tot mai prezentă în activitatea organizațiilor, discuția nu mai este despre cine are acces la tehnologie, ci despre cine poate beneficia cu adevărat de informațiile pe care aceasta le generează. În ultimii ani, AI a trecut de la stadiul de tehnologie experimentală la un instrument care susține procesele de business și deciziile strategice, iar următoarea provocare este democratizarea accesului la informațiile și capabilitățile pe care aceasta le oferă.
Un exemplu relevant vine din sport. În cadrul Cupei Mondiale FIFA 2026™, platforma FIFA AI Pro, dezvoltată de FIFA și Lenovo, în calitate de Partener Oficial Tehnologic al competiției, oferă tuturor echipelor naționale participante acces la analize și informații bazate pe inteligență artificială, indiferent de resursele disponibile. Modelul oferă un exemplu interesant și pentru organizațiile din alte domenii, care urmăresc să extindă beneficiile AI la nivelul întregii companii.
Simone Larsson, Head of Enterprise AI, EMEA în cadrul Lenovo, consideră că ne aflăm într-un moment în care valoarea reală a tehnologiei este redefinită: „Pe măsură ce inteligența artificială trece de la faza de experiment la cea în care sprijină deciziile operaționale, organizațiile se confruntă cu o nouă provocare. Întrebarea nu mai este dacă au acces la tehnologie, ci cine beneficiază de valoarea pe care aceasta o generează. Pe parcursul ultimului deceniu, modelele avansate de analiză și deciziile bazate pe date au înclinat balanța în favoarea organizațiilor cu bugete foarte mari, cu cea mai solidă expertiză tehnică și cu cele mai sofisticate infrastructuri. Aceste companii au fost, de regulă, cel mai bine poziționate pentru a valorifica datele, transformând informațiile obținute în avantaje competitive. Cu toate acestea, efectul rezultat a dus la crearea unor condiții inegale pe piață, în care accesul la informații relevante este concentrat în mâinile unui număr restrâns de organizații”.
Pe măsură ce adopția inteligenței artificiale accelerează, există riscul ca același tipar să se repete, avertizează Simone Larsson, adăugând că „este extrem de important ca organizațiile să nu concentreze expertiza în domeniul AI în mâinile unui grup restrâns de specialiști care pot accesa și interpreta informațiile generate de AI, în timp ce restul angajaților rămân dependenți de procesele tradiționale de luare a deciziilor. AI-ul a devenit din ce în ce mai integrat în toate funcțiile organizaționale, ceea ce face ca accesul la capabilitățile oferite de AI să devină un obiectiv strategic important”.
Avantajul competitiv vine din capacitatea de adaptare
Democratizarea AI nu este un concept nou. De ani de zile, platformele de analiză și inteligență artificială low-code și no-code încearcă să facă aceste capabilități accesibile și persoanelor fără competențe tehnice avansate. Diferența este dată, în prezent, de amploarea și gradul de sofisticare al instrumentelor AI, care sunt acum accesibile unui public mult mai larg. În acest context începe să se contureze un model diferit, bazat nu pe exclusivitate, ci pe democratizare. „Democratizarea AI nu înseamnă să oferi acces nelimitat. Directorii IT acordă o atenție tot mai mare costurilor și guvernanței, prioritatea fiind să se asigure că persoanele potrivite vor beneficia de instrumentele AI potrivite. Obiectivul rămâne extinderea beneficiilor inteligenței artificiale la nivelul întregii organizații, fără a compromite controlul, eficiența sau valoarea generată”, menționează Simone Larsson.
Acest dezechilibru nu este însă specific doar mediului corporativ, ci își găsește un corespondent direct și în lumea sportului de performanță.
„În mod tradițional, federațiile mari de fotbal au avut posibilitatea de a investi în echipe extinse de analiști, operațiuni complexe de analiză a datelor și instrumente avansate de pregătire. Națiunile mai mici nu au beneficiat întotdeauna de același nivel de suport analitic. FIFA AI Pro a fost dezvoltată cu obiectivul specific de a corecta acest dezechilibru și își propune să ofere fiecărei echipe acces la capabilități similare de analiză, indiferent de dimensiunea federației, buget sau resursele tehnice disponibile. Mai mult decât atât, democratizarea nu se limitează la nivelul organizațiilor sau departamentelor, ci ajunge până la utilizatorii individuali, astfel încât informațiile relevante să fie disponibile celor care iau decizii în fiecare zi, nu doar grupurilor restrânse de experți”, precizează Simone Larsson.
Mesajul pentru directorii IT este clar: inteligența artificială nu ar trebui să creeze noi centre de expertiză exclusivistă. Dimpotrivă, ea ar trebui să contribuie la echilibrarea accesului la informații în interiorul organizației și să permită unui număr mai mare de oameni să ia decizii mai bune și cu mai multă încredere.
Acest model oferă liderilor din mediul de afaceri un exemplu convingător despre cum ar putea arăta un viitor mai echitabil construit cu ajutorul AI. Însă, pentru ca acest model să funcționeze și în companii, este nevoie de o schimbare de viziune. Accentul nu mai trebuie să cadă doar pe cât de complexă este tehnologia, ci pe utilitate: „O mare parte din discuțiile actuale despre inteligența artificială se concentrează asupra performanței modelelor, puterii de calcul și cursei pentru dezvoltarea unor sisteme din ce în ce mai puternice. Deși aceste evoluții sunt importante, ele reprezintă doar o parte din imaginea de ansamblu. În trecut, valoarea comercială a AI era determinată în principal de performanța modelului. Astăzi însă, accentul începe să se mute către capacitatea organizațiilor de a distribui informațiile generate de AI cât mai eficient și către cât mai mulți utilizatori”, explică Simone Larsson.
AI funcționează cel mai bine în rol de asistent
Cele mai de succes implementări ale inteligenței artificiale sunt adesea cele care permit accesul la informații detaliate unui număr cât mai mare de utilizatori. Această transformare a început cu ceva timp în urmă, odată cu apariția platformelor low-code și no-code pentru analiză de date și AI, precum Dataiku, care au redus dependența de competențele tehnice specializate. Tehnologiile AI de astăzi merg și mai departe, înlăturând și mai mult barierele care stau în calea generării de informații relevante și în sprijinirea procesului decizional.
„În mod tradițional, extragerea unor concluzii valoroase din date necesita competențe specializate, fluxuri complexe de lucru și cunoștințe tehnice avansate. Inteligența artificială schimbă treptat această realitate”, spune Simone Larsson. În cazul FIFA AI Pro, soluția a fost concepută special pentru a răspunde nevoilor a două categorii distincte, analiștii de date și antrenorii.
„FIFA AI Pro le permite atât analiștilor, cât și antrenorilor să valorifice volumele uriașe de date și materiale video generate în fotbal, transformând datele brute în informații relevante și, în cele din urmă, în recomandări concrete pentru luarea deciziilor. Utilizatorii pot interacționa cu platforma folosind întrebări formulate în limbaj natural, fără a fi nevoiți să parcurgă procese analitice complexe. Platforma le permite utilizatorilor să înțeleagă contextul pe parcursul întregii sesiuni și să exploreze întrebări, fără a avea nevoie de cunoștințe tehnice. În plus, platforma este disponibilă în mai multe limbi, astfel încât fiecare utilizator poate interacționa cu tehnologia în limba pe care o preferă”, adaugă Simone Larsson
Această abordare din sport este direct aplicabilă și în activitatea de zi cu zi a companiilor. „Așa cum un antrenor de fotbal nu ar trebui să devină specialist în știința datelor pentru a beneficia de analize avansate, nici liderii de business nu ar trebui să aibă nevoie de competențe specializate în AI pentru a accesa informații valoroase. Viitorul adopției AI depinde atât de potențialul tehnologic, cât și de ușurința în utilizare”, mai spune Simone Larsson.
În același timp, rolul AI nu este de a înlocui oamenii, ci de a-i sprijini în procesul decizional. „Cea mai mare valoare pe care o poate aduce inteligența artificială vine, de cele mai multe ori, din completarea capacităților umane, nu din înlocuirea acestora. Tehnologia poate accelera analiza și simularea unor scenarii complexe, însă deciziile finale trebuie să rămână în mâinile oamenilor. În fotbal, de exemplu, AI poate simula diferite scenarii tactice, poate identifica tipare și poate genera rapid informații relevante despre desfășurarea unui meci. Cu toate acestea, responsabilitatea de a interpreta aceste concluzii și de a decide strategia de joc aparține în continuare antrenorilor și managerilor echipei. Același principiu este valabil în toate industriile. Fie că vorbim despre producție, sănătate, retail, servicii financiare sau sectorul public, inteligența artificială ar trebui privită ca un consilier strategic, care îi ajută pe oameni să ia decizii mai rapide și mai bine fundamentate”, concluzionează Simone Larsson.
Organizațiile care vor obține cele mai mari beneficii de pe urma inteligenței artificiale vor fi cele care vor extinde accesul la informații relevante către cât mai multe echipe, departamente și niveluri de management. Acestea vor oferi unui număr mai mare de angajați posibilitatea de a participa la procesul decizional, vor reacționa mai rapid la schimbări și își vor consolida reziliența organizațională.
Cupa Mondială FIFA 2026™ oferă o imagine asupra modului în care democratizarea inteligenței artificiale poate funcționa în practică. Toate echipele participante beneficiază de acces la aceeași platformă de analiză și inteligență. Cu toate acestea, rezultatele vor continua să depindă de capacitatea oamenilor de a interpreta informațiile, de a se adapta și de a le transforma în decizii eficiente. Democratizarea AI în acest mod ne oferă o perspectivă asupra unui viitor mai echitabil în domeniul AI.
