România se confruntă cu cel mai ridicat nivel de consum de droguri din istoria sa recentă. Deși comparativ cu media europeană se află încă sub pragul din țările occidentale, tendința ascendentă din ultimii ani este alarmantă. „Suntem la un maxim istoric și într-un moment crucial: în funcție de măsurile adoptate acum, fenomenul poate fi temperat sau se poate agrava”, avertizează Rareș Petru Achiriloaie, 31 de ani, directorul Agenției Naționale pentru Politici și Coordonare în Domeniul Drogurilor și al Adicțiilor.
Noua instituție, creată pe scheletul fostei agenții anti-drog, a ieșit din subordinea Ministerului de Interne, intrând sub autoritatea directă a premierului României.
În urma accidentului provocat de Vlad Pascu, un tânăr aflat sub influența drogurilor, care a lovit cu mașina mai multe persoane dintre care două au murit, în august 2023, în localitatea 2 Mai, județul Constanța, ca urmare a reacției de revoltă în rândul publicului larg, prim-ministrul Marcel Ciolacu anunță o reorganizare a agenției anti-drog. Noua instituție a început să funcționeze efectiv din luna martie a acestui an, iar provocările pe care le întâmpină sunt destul de mari.
Citate importante din interviu:
„Traficanții sunt foarte inventivi, se găsesc mereu rute noi, moduri noi de a face trafic. În momentul de față vedem o concentrare destul de mare pe coletărie.”
„În Statele Unite, în anii ’80, s-au mărit pedepsele pentru traficanții prinși în proximitatea școlilor. Nu au avut rezultate vizibile pozitive, conform propriilor lor cifre.”
„La modul foarte sincer, nu mă liniștește cu nimic că acel minor iese din școală, merge 200-300 de metri și are acces la un traficant, chiar dacă substanța nu este chiar în școală.”
„Din păcate, în România, funcționează foarte puțin abordarea tip alcoolici anonimi, pentru că românii nu sunt obișnuiți să se deschidă într-un grup.”
“Avem exemple de state care au introdus chiar și pedeapsa capitală pentru traficanți, dar consumul de droguri a continuat. De aceea, trebuie să ne concentrăm pe ajutorul dat celor care dezvoltă adicții.”
„România tot timpul s-a confruntat cu o lipsă de resurse, cu o lipsă de personal calificat, cu o lipsă de investiții în ce privește sistemul de tratament, de recuperare și reabilitare a persoanelor care prezintă dependență.”
„Rețeaua de intervenție, odată cu această tranziție guvernamentală, a trecut la Ministerul Sănătății, la Centrul Național pentru Sănătate Mentală și Lupta Antidrog, care mai departe va coordona structurile din fiecare județ.”
„Planul este ca în fiecare județ să funcționeze un centru pentru Sănătate Mentală și Prevenire a Adicțiilor, cu echipe multidisciplinare: psihoterapeut, medic, asistent medical, plus echipe mobile care să sprijine persoana după reintegrarea în comunitate.”
„După dezintoxicare, pacientul ar trebui să ajungă într-un centru de post-cură, unde să stea între două și șase luni, atât cât este necesar pentru echilibrarea psihologică.”
Lecția Islandei
Un model de succes vine din Islanda, unde la sfârșitul anilor ’90 s-a investit masiv în infrastructură pentru tineri – centre recreaționale, activități sportive și sociale. Rezultatele au fost spectaculoase: fumatul la adolescenți a scăzut de la 17% la 6%, iar consumul excesiv de alcool de la 40% sub 10%. Cheia a fost consecvența: o politică publică aplicată timp de 15-20 de ani. Un astfel de model poate fi replicat și în România, cel puțin la nivel local, prin implicarea primăriilor și a comunităților.
Traficul, un adversar inventiv
Problema traficului rămâne însă uriașă. Drogurile se vând adesea chiar în proximitatea școlilor, iar traficanții folosesc metode noi, inclusiv coletăria. „Trebuie să lucrăm pe toate planurile – combatere, prevenție și asistență. Nu e suficient să întărești controalele dacă tinerii nu au posibilitatea de a spune NU”, subliniază oficialul.
Cazuri care au zguduit opinia publică
Moartea unui adolescent după supradoză și accidentul provocat de Vlad Pascu pe litoral au scos în evidență lipsa accesului la servicii de dezintoxicare și reabilitare. Aceste tragedii au dus la înființarea unei agenții aflate în subordinea directă a prim-ministrului, cu scopul de a coordona politicile publice în domeniul adicțiilor.
De la droguri la jocuri de noroc
Noua structură nu se ocupă doar de droguri, ci și de alcool, tutun, jocuri de noroc și alte dependențe. Fenomenul pariurilor, de exemplu, ia amploare: românii cheltuie pe pariuri mai mult decât pe vacanțe, iar efectele nu se resimt doar la nivel individual, ci și în întreaga familie. Agenția lucrează cu Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc pentru a implementa politici de protecție și programe de recuperare.
Rețeaua de tratament, o situație complicată
România dispune de foarte puține centre pentru dependenți: un singur centru pentru minori, la Voila (Prahova), și unul pentru adulți, recent deschis în județul Olt. Restul sunt centre private, inaccesibile multora din cauza costurilor. Planul Guvernului este ca, în următorii doi ani, fiecare județ să aibă un centru de sănătate mintală și prevenire a adicțiilor, cu echipe multidisciplinare. Pentru asta au fost identificate fonduri externe de circa 30 de milioane de euro.
„Vrem să creăm un circuit complet: dezintoxicare, post-cură, reintegrare. Nu e suficient să stabilizezi chimic pacientul; e nevoie de sprijin psihologic și comunitar pentru ca acesta să revină la o viață normală”, explică Rareș Petru Achiriloaie, directorul agenției.
Drama părinților
O mare dificultate rămâne stigmatul social. Mulți părinți ascund dependența copiilor de teamă și rușine. „Trebuie să acceptăm realitatea: drogurile există și unii tineri vor consuma. Nu putem elimina fenomenul, dar putem crea servicii de sprijin și tratament. Ascunderea problemei nu ajută pe nimeni”, a mai spus oficialul.
Corupția, „linia roșie”
Traficul de droguri aduce sume uriașe de bani, iar suspiciunile de corupție apar inevitabil. Șeful agenției admite că există cazuri punctuale, inclusiv treceri ilegale prin vamă, dar nu crede în rețele piramidale sunt controlate politic. „Pentru noi, corupția este o linie roșie. Susținem înăsprirea pedepselor și consolidarea controalelor la graniță.”
Registrul consumatorilor și resursele DIICOT
Registrul consumatorilor include deja 25.000 de persoane. Dacă se va dovedi ineficient, ar putea fi modificat sau chiar desființat. În paralel, DIICOT gestionează mii de investigații, multe pe deținerea unor cantități mici de substanțe interzise. Problema este lipsa de resurse: prea puțini procurori pentru un fenomen complex.
Ce se consumă în România
Canabisul rămâne cel mai popular drog. Urmează cocaina și ketamina, apoi noile substanțe psihoactive – etnobotanicele de altădată – care sunt extrem de periculoase și în creștere. România nu se confruntă încă cu criza fentanilului, devastatoare în SUA, dar riscurile substanțelor sintetice sunt tot mai mari.
Putem salva vieți
România se află, așadar, într-un moment de răscruce. Agenția nou-înființată are ambiția să construiască o rețea funcțională de prevenire și tratament, să coordoneze politici coerente și să ofere tinerilor alternative sănătoase.
„Nu putem opri complet fenomenul, dar putem salva vieți și comunități printr-o abordare integrată și consecventă”, conchide Rareș Petru Achiriloaie, directorul noii agenții anti-drog din România.