Un nou val de pensionări are loc în magistratură și în structurile militarizate, pentru a prinde prevederile mai favorabile din vechile legi ce reglementau regimul pensiilor speciale.
În 2023 s-au pensionat 10.000 de angajați ai Ministerului de Interne – MAI (polițiști, jandarmi, poliție de frontieră etc) din care 2.500 doar în luna decembrie.
Valul de pensionări la vârste speciale a crescut și mai mult deficitul de personal, iar retragerile vor continua: pentru că așa-zisa reformă a pensiilor speciale, intrată în vigoare, le permite celor care îndeplineau la sfârșitul anului trecut condițiile de retragere din activitate să se pensioneze pe sistemul vechi încă cinci ani, iar data de 1 ianuarie 2024 este o bornă: cei care s-au pensionat ar fi câștigat mai puțin dacă ar fi rămas să muncească.
Pe lângă MAI, în luna decembrie și primele 10 zile din acest an, președintele Klaus Iohannis a semnat decrete de pensionare pentru cel puțin 44 de magistrați și 6 generali de armată.
Deși fenomenul are loc de mai mulți ani, el a înregistrat vârfuri în diverse momente: după ce reforma a devenit jalon în PNRR sau când Comisia Europeană insista că toate pensiile trebuie aliniate principiului contributitivității, fără excepție.
În ceea ce privește MAI, de exemplu, ministrul Cătălin Predoiu declara că în ultimii 3 ani s-au pensionat aproximativ 30.000 de angajați.
În cele din urmă, legea a ieșit mult edulcorată față de rigorile stabilite ca premise, astfel încât scopul inițial, de reducere a cheltuielilor statului cu pensiile speciale, va fi atins peste câteva decenii.
Cei care s-au pensionat ar fi câștigat mai puțin dacă ar fi rămas să muncească
Calculele arată că, în afară de beneficiile date de faptul că se pot pensiona la 50 de ani sau mai puțin, în momentul de față, pentru magistrați și cei din sistemele militarizate este mai avantajos financiar să te pensionezi decât să muncești, după data de 1 ianuarie 2024.
Specialii pot ieși cu o pensie ce reprezintă chiar 100% (dar nu mai mult, spune noua lege) din media veniturilor din ultimul an de activitate (grație suplimentării ”optimizate” a acestor venituri în ultima sau ultimele luni de activitate) la care se adaugă majorarea de 13,8% aplicată pensiilor de la 1 ianuarie anul acesta.
În schimb, cei care își prelungesc activitatea în loc să se pensioneze au primit doar creștere salarială de 5%.
Vicepreședintele Sindicatului Europol, Ion Stuparu, a declarat pentru CursdeGuvernare.ro că cei mai mulți dintre noii pensionari au plecat din sistem, pentru că sunt nemulțumiți de condițiile tot mai grele de muncă și salariile mici. Polițiștii, spune Ion Stuparu, sunt una dintre puținele categorii cărora nu li s-au acordat toate majorările prevăzute până la sfârșitului lui 2023 în Legea salarizării bugetarilor.
Ion Stuparu recunoaște însă că facilitățile din vechile reglementări au jucat un rol primordial în aceste pensionări.
Citeşte integral articolul Val de pensionări speciale declanșat de momentul 1 ianuarie: ”Reforma pensiilor” a crescut cheltuielile cu 3 mld. numai la instituțiile de forță pe Curs de Guvernare