Referendumul desfăşurat duminică în Ungaria, pe tema unei legi privind comunitatea LGBT, lege calificată drept homofobă atât în interiorul, cât şi în afara ţării, nu a întrunit cvorumul minim necesar de 50% de voturi valide.
Potrivit Biroului Naţional Electoral, doar 44% dintre participanți au depus voturi valide la cele patru întrebări care figurau pe buletine, cu toate că sprijinul în favoarea răspunsului „nu” la toate întrebările – pentru care făcuse campanie Guvernul de la Budapesta – a obţinut peste 90% din voturi, potrivit buletinelor numărate.
Însă faptul că referendumul nu este valid nu afectează continuitatea legii, care este deja în vigoare şi pe care Guvernul nu intenţionează să o modifice, cel puţin deocamdată, notează EFE.
Aprobarea legii privind comunitatea LBGT a determinat anterior Uniunea Europeană să deschidă o procedură de infringement împotriva Ungariei, în condiţiile în care blocul european a considerat actul normativ homofob, discriminatoriu şi contrar valorilor comunitare.
După numărarea a 98,9% din voturi, referendumul nu a reuşit să întrunească minimum de 50% din voturile valide, ceea ce înseamnă că o parte importantă din populaţie a răspuns mesajului Opoziţiei de a boicota plebiscitul, notează EFE.
În afara sufragiilor valide, 20% din buletinele emise nu au fost luate în calcul, deoarece nu au fost considerate valide, pentru că fie erau completate greşit, fie fuseseră scrise pe ele mesaje de protest, aşa cum au cerut organizaţiile în favoarea drepturilor LGBT şi Opoziţia.
"Referendumul propagandei de excludere a fost invalid. Avem în faţă un drum lung şi greu, dar împreună vom reuşi. (...) Le mulţumim tuturor pentru voturile invalide", a transmis Hatter, cea mai importantă organizaţie de apărare a drepturilor LGBT+ din Ungaria.
Înainte de referendum, Luca Dudits, care face parte din conducerea Hatter, a declarat pentru EFE că Orban are o viziune homofobă similară celei a preşedintelui rus Vladimir Putin, cunoscut pentru politicile sale împotriva minorităţilor sexuale.
Originile referendumului
Plebiscitul a fost organizat pe tema unei legi care a fost concepută iniţial pentru a lupta împotriva abuzurilor faţă de minori şi la care Fidesz a adăugat în ultimul moment clauze fără legătură cu pedofilia şi prin care se interzicea să se vorbească despre homosexualitate sau schimbările de gen cu minorii.
Referendumul a fost organizat în aceeași zi cu alegerile din Ungaria, la care Viktor Orban a obținut „o victorie uriașă, vizibilă de la Bruxelles”.
Referendumul conţinea patru întrebări redactate în aşa fel încât cetăţenilor unguri le era greu să se opună.
"Sunteţi de acord ca în centrele de educaţie publică să aibă loc discuţii despre orientări sexuale fără acordul părinţilor?" şi "Susţineţi promovarea terapiilor de schimbare de sex la minori?" - erau două dintre cele patru întrebări.
O a treia se referea la acceptul de a difuza "fără control" conţinuturi sexuale care "pot influenţa dezvoltarea minorilor", iar a patra făcea referire la oportunitatea apariţiei în mijloacele de comunicare în masă a unor informaţii legate de schimbarea de sex, informaţii care puteau ajunge şi la copii.
Consiliul Europei a calificat aceste întrebări drept "ambigue şi înşelătoare".
Guvernul, care le-a cerut ungurilor să răspundă cu "nu" la toate întrebările, a dat asigurări că nu-şi doreşte altceva decât să-i apere pe minori de ceea ce consideră a fi o încercare a UE de a promova în instituţiile de învăţământ idei pe tema schimbărilor de sex sau a sexualităţii.
Orban a introdus în 2011 în noua Constituţie ungară o definiţie a căsătoriei drept uniunea exclusivă dintre un bărbat şi o femeie, iar ulterior, s-a opus posibilităţii ca transsexualii să-şi poată schimba genul sau numele în actele oficiale, precum şi adopţiilor de către cupluri de acelaşi sex.