Psiholog Domnica Petrovai: Atenție la întoarcerea la școală, în plină pandemie. Abilitatea copiilor de a fi responsabili scade cu cât anxietatea crește

Psiholog Domnica Petrovai: Atenție la întoarcerea la școală, în plină pandemie. Abilitatea copiilor de a fi responsabili scade cu cât anxietatea crește

Începerea scolii aduce cu sine o sumedenie de frici și anxietăți, iar cele mai multe dintre ele ajung de pe umerii părinților direct în sufletul copiilor.

Dacă mesajele cele mai frecvente sunt ”ai grijă”, ”fii atent”, ”nu pune mâna”, cei mici nu se vor mai putea concentra pe măsurile de siguranță ci vor învăța ce înseamnă frica, atrage atenția Domnica Petrovai, psiholog clinician pr. si psihoterapeut, fondator Mind Education Health si Scoala pentru Cuplu, care a vorbit în cadrul unui webinar organizat de Transylvania College – The International Cambridge School in Cluj despre toate aceste provocari, la lansarea propriului lor ghid pentru începerea școlii.

Ce înseamnă pregătirea pentru școală, în noul context?

Pe lângă caiete, haine și ghiozdane, pregătirea pentru începerea noului an școlar în anul 2020 înseamnă și să vorbim cu copiii despre fricile lor și să realizăm ce impact au toate mesajele asupra lor.

”Copiii au un mod diferit de a funcționa, reacțiile lor pot fi adesea mai degrabă comportamentale: anxietatea, agresivitatea, irascibilitatea și chiar starea fizică de rău sunt mai mult modalități de adaptare la posibilele amenințări pe care ei le percep, deși noi poate suntem convinși că nu au același impact. Copiii au resurse emoționale limitate”, spune psihologul.

Ea spune că trebuie să fim atenți la modul în care se simt, la modul în care se adaptează și, de asemenea, ne îndeamnă să avem conversații deschise cu cei mici.

Despre temeri, cu cei mici

”Chiar dacă ei spun ‘mie nu mi-e teamă’, este important să le creăm un spațiu în care să poată vorbi despre temerile lor”, spune psihologul. Poate vor să știe dacă, odată cu începerea școlii, își mai vizitează sau nu bunicii, iar noi trebuie să fim acolo să le răspundem.

Altfel, spune specialistul, există riscul să învețe cu mult mai mare ușurință frica, anxietatea. Copii învață frica dacă trec prin ea, dacă văd pe cineva apropiat că trăiește acest sentiment sau dacă o văd în altă parte.

Anxietatea crește, responsabilitatea scade

Un lucru foarte interesant subliniat de psiholog este că abilitatea copiilor de a fi mai responsabili scade cu cât anxietatea crește. De aceea este important cum facem față îngrijorărilor, fără să ignorăm că în relația noastră există o anxietate.

”E important să vorbesc și să împărtășesc din când în când”, spune ea.

”Mai ales copiii foarte mici, dacă sunt expuși la prea multă anxietate, ei nu vor învăța să se protejeze, vor învăța să le fie frică. Nu e un lucru bun nici să vorbim prea mult de îngrijorările noastre”, spune Domnica Petrovai, subliniind încă o dată că e important să știm cât vorbim cu copiii astfel încît să se simtă în siguranță.

Să-i învățăm pe copii cum să-și regleze stresul

”Pentru mulți începerea școlii înseamnă bucuria că-și vor revedea colegii, pentru unii înseamnă frică și anxietate. Alții se simt mai confortabil învățând online (o formă de a evita conflicte cu colegii)”, spune psihologul.

E bine să vorbim cu ei despre ce înseamnă toată perioada asta la momentul potrivit și să facem lucruri împreună. Momentele de conectare sunt momente în care copiii se destresează, fie că plîng, fie că ne îmbrățișăm mult. Sunt momente pe care ni le acordăm unii celorlalți, explică psihologul.

Ce facem dacă va dori să-și îmbrățișeze colegii?

”Sunt copii care își vor dori să-și îmbrățișeze colegii. Aici este vorba doar de reglarea modului în care își exprimă afecțiunea față de un coleg. Haideți să explorăm și alt mod de a ne exprima. Sunt moduri creative prin care copiii pot fi pregătiți pentru întâlnirea cu ceilalți colegi”, spune Domnica Petrovai.

De asemenea, e foarte importantă semnificația pe care noi, adulții, o dăm revenirii la școală: vrem ca ei să o vadă ca pe o experiență de revedere și nu de frică.

”Dacă mesajele cele mai frecvente sunt ”ai grijă”, ”fii atent”, nu pune mâna”, frica ne modifică modul în care ne reportăm la siguranța personală și într-o mai mică măsură copiii vor fi atenți la ce e relevant.

Vor putea fi atenți dacă nu sunt infuzați de frică și de teamă. Atunci vor auzi și mesajele noastre de protecție și n-o să le mai fie atât de greu”, spune Domnica Petrovai.

Copilul vine cu frica de la școală

Cu siguranță unii dintre ei vor veni acasă cu frica de la școală, și atunci e important să le dăm spațiu să vorbească despre frică, spune psihologul.

”Dacă el vine cu frica impactată de la școală, e important să fim pregătiți: să îl ascultăm, să îi dăm o reasigurare, nu certitudini. Pentru că viața e incertă și sunt multe alte pericole pentru care e important să fim pregătiți”, subliniază Domnica Petrovai.

Fără judecăți legate de felul în care fiecare s-a adaptat

Unele familii sunt mai puțin precaute, altele mai precaute, iar asta e o oportunitate foarte bună pentru cei mici să învețe acceptarea. Poate unii dintre noi ne simțim mai în siguranță cu anumite măsuri, alții se simt în siguranță diferit.

”De asta este important să nu emitem judecăți față de felul în care fiecare s-a adaptat noii situații, pentru că altfel poate să apară respingerea, pot să apară diverse judecăți care creează multă ostilitate și tensiune. Riscul unei agresiuni la adresa celorlalți este destul de ridicat și la adulți”, explică psihologul.

Diferența dintre frică și anxietate

Frica este absolut normală și firească, ne protejează. Ea reflectă o nevoie de siguranță și confort. Dacă nu ar fi frica, nu am fi supraviețuit.

Anxietatea e și ea o formă de adaptare, dar depinde care sunt granițele ei. Anxietatea este când anticipez mai degrabă consecințe negative și doar negative ale unui eveniment, o perspectivă catastrofală asupra viitorului. Toate aceste scenarii te fac să fii mai temător.

”E important să-i învățăm pe copii să-și identifice îngrijorările, sunt acele gânduri despre realitate care au un impact asupra noastră. Pentru că marea majoritate au reacții de îngrijorare și e un moment bun ca ei să învețe ce sunt îngrijorările, cum pot fi gestionate și să ne adaptăm vieții fără să trăim prin îngrijorare. Să o integrăm în viața noastră”, spune Domnica Petrovai.

”Uneori ne îngrijorăm mai mult sau mai puțin, dar să nu îmi petrec mai tot timpul în mintea mea gândind că lucrurile vor fi catastrofale pentru că asta îmi va influența felul în care mă simt și îmi scade foarte mult confortul meu emoțional”, spune ea.

Momente de confort

”Acesta este cel mai important lucru de reținut: Sănătatea mea mentală depinde de momentele de confort și de atenția față de lucrurile pe care le fac în prezent. Îmi e bine azi împreună cu familia, cu prietenii mei”, spune psihologul.

Unii dintre noi avem prieteni care au trecut prin și au depășit aceste momente pline de incertitudine și de teamă și e bine să împărtășim cu cei mici și astfel de povești.

Incertitudinea face parte din viață

Și pentru adulți e un moment care poate să fie dificil și inconfortabil: unii ne simțim mai vulnerabili sau avem persoane vulnerabile în familia noastră.

”Dar e important să mă uit la mine: știu că sunt anxioasă și din trecut? Acum sigur că s-a amplificat”.

”Sănătatea mentală a părintelui și a profesorului e esențială pentru copil. E important să căutăm sprijin și să învățăm să ne controlăm propriile îngrijorări”, subliniază Domnica Petrovai.

”Nu putem controla totul, nu putem avea certitudini pentru viior, de exemplu: dacă fac șapte proceduri n-o să mă îmbolnăvesc niciodată.

Sunt lucruri pe are pot să le fac dar am nevoie de o zonă de incertitudine pe care să o pot tolera, pentru că este absolut firească vieții. Și mai degrabă să mă uit la lucrurile care sunt în controlul meu: să fiu atentă la somn, la îngrijorări, cum reglez stresul”, afirmă ea.

Înclusiv adaptarea la o situație de boală depinde și de zona emoțională, spune psihologul. ”Calitatea vieții noastre în momentul în care ne îmbolnăvim depide și de modul în care o privim”.

Profesorilor le recomandă, de asemenea, să fie atenți la lucrurile care sunt în controlul lor: la ce-i ajută pe ei să-și regleze disconfortul.

”De asemenea, să fie atenți la impactul pe care anxietatea îl are asupra realității. Cel mai adesea, o distorsionează”, spune psihologul.

Citește și:

Ce vor copiii și care e interesul lor superior, la școală sau acasă? Care sunt riscurile? Noua normalitate – Interviu video

Medicul Mihai Craiu, despre revenirea la şcoală: Trebuie aerisite clasele! La noi e spaima asta de curenți, de aer, ne trage curentul, ca neam

Trimiteți copiii la școală! Directorii trebuie să se comporte ca și cum ministerul nu există – Interviu video

Urmărește SpotMedia.ro pe Facebook și pe Instagram pentru a fi la curent cu cele mai importante știri ale zilei.