Președintele Steinmeier susține limitarea numărului de refugiați acceptați în Germania. „Trebuie să reducem migrația ilegală”, a declarat șeful statului, într-un interviu difuzat cu ocazia Zilei Unității Germane.
Numărul migranților a crescut semnificativ în Germania, în ultima perioadă. Potrivit Oficiului Federal pentru Migrație și Refugiați (BaMF), 220.116 persoane au solicitat azil în perioada ianuarie – august 2023. Majoritatea provin din Siria și Afganistan.
„Trebuie să existe o limită. Poate doriți să auziți de la mine o anumită cifră: fie că este vorba despre 200.000 sau 500.000 sau 800.000, vă rog să așteptați răspunsul politicienilor. Dar avem nevoie de o limită, nu încape îndoială”, a apreciat președintele Frank-Walter Steinmeier, într-un interviu acordat principalului jurnal de știri, Tagesthemen, al postului public federal ARD.
Metoda optimă pentru a controla eficient fluxul migraționist este implicarea Germaniei în controalele de la frontierele externe ale Uniunii Europene, împreună cu celelalte state comunitare, a precizat președintele federal, în discuția difuzată în seara dinaintea Zilei Unității Germane, sărbătorită astăzi.
Procedurile de examinare a cererilor depuse de migranți cu șanse mici de azil trebuie să se desfășoare la frontierele externe ale UE, de unde s-ar opera apoi și repatrierile.
Potrivit sondajelor, o mare majoritate de 70 la sută din populație consideră că Germania este copleșită de această situație. În schimb, 27% dintre cetățenii Germaniei cred că Republica Federală poate face față în continuare solicitărilor de azil.
Dezbaterile despre migrație, afectate de campaniile electorale
„Este o chestiune laborioasă, dar dacă putem institui reglementări - și, slavă Domnului, suntem pe acest drum acum - atunci și numărul sosirilor în Germania va scădea”, a afirmat Steinmeier, care a mai avertizat, însă, că nu trebuie lăsată impresia existenței unei soluții care să pună capăt peste noapte fenomenului.
Este nevoie de un continuu efort comun al autorităților federale, de stat și locale, a adăugat președintele, care însă a amintit și că politicul funcționează încă în regim de campanie electorală, din cauza alegerilor regionale din landurile Hessa și Bavaria.
„Sper foarte mult că, atunci când acestea vor fi trecut, va apărea din nou un climat, în care partidele democratice să poată ajunge la un acord”. În caz contrar, de pe urma prelungirii dezbaterilor vor beneficia alte forțe politice, a mai avertizat Steinmeier.
Guvernul federal negociază în prezent cu cel puțin șase țări în vederea încheierii unor acorduri pe tema migrației. Pe de o parte, acestea ar urma să faciliteze întoarcerea în țările de origine a persoanelor care nu obțin dreptul de a rămâne în Germania.
Pe de altă parte, însă, scopul este și de a reglementa o simplificare a accesului lucrătorilor calificați pe piața federală a muncii. Discuții se poartă acum cu Georgia, Republica Moldova, Uzbekistan, Kîrgîzstan, Kenya și Columbia.
La sfârșitul săptămânii trecute, cancelarul social-democrat Olaf Scholz s-a pronunțat și el pentru limitarea creșterii migrației în Germania. „Numărul refugiaților care doresc să vină în Germania este prea mare în acest moment”, a declarat șeful Guvernului federal de la Berlin, pentru rețeaua de publicații RND.
Și vocile nemulțumiților trebuie auzite într-o democrație
Întrebat despre scorul electoral ridicat prognozat de sondaje pentru formațiunea radicală de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), președintele a comentat că nu toți cei care susțin acest partid sunt neapărat extremiști și că înțelege dreptul democratic al oamenilor de a-și exprima nemulțumirea.
„Ce nu înțeleg (...) este folosirea vocii democratice pentru a susține idei sau mișcări care se bazează pe disprețul față de democrație. Și de aceea pledez pentru responsabilitatea fiecărei voci în formularea mesajelor transmise”.
În privința stării ţării în cel de-al 33-lea an al unității germane, Steinmeier a vorbit, în interviul televizat, despre o convergență a standardelor de viață între Vest și Est, vizibilă în special prin prisma infrastructurii și a echilibrării valorii pensiilor.
Dincolo, însă, de probleme materiale, „sentimentul egalității” este încă știrbit de faptul că mulți est-germani „au senzația că nu sunt auziți și văzuți”, a spus Steinmeier. Poveștile est-germane trebuie să „devină mai mult parte din istoria noastră comună”.
Pe de altă parte, Steinmeier a atras atenția asupra diferențelor dintre urban și rural, care vor deveni și mai pregnante, în următorii ani: „Dispar din sate asociațiile, dar și ultima cârciumă se închide, locurile nu mai sunt animate, distanțele până la medici și școli devin tot mai lungi”. Iar asta se întâmplă și în est, și în vest.