Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a declarat luni că modul în care se construieşte în România şi în Bucureşti este o chestiune de siguranţă naţională iar instituţiile care ar trebui să supravegheze nu sunt la înălţimea obiectivelor pe care şi le-au asumat.
El şi-a exprimat speranţa ca acei corupţi din zona imobiliară să ajungă în puşcărie înainte de a avea un cutremur şi nu după, cum se întâmplă în Turcia.
„Dacă vorbim de cutremur, experienţa pe care o vedem acum, în Turcia, ne spune ceea ce eu spun de foarte multă vreme, şi anume că modul în care se construieşte în România şi în Bucureşti este o chestiune de siguranţă naţională şi, din păcate, repet, instituţiile care ar trebui să supravegheze modul în care se construieşte în Bucureşti nu sunt la înălţimea obiectivelor pe care ar trebui să le aibă”, a spus primarul Capitalei.
Nicuşor Dan a arătat că un exemplu îl reprezintă PUZ-urile de sector. „Prin PUZ-urile de sector, au stabilit instanţele că s-a permis în mod nelegal construirea, în plus, cu zeci de milioane de metri pătraţi şi de doi ani de zile, de trei ani de zile nu a existat nicio reacţie de la instituţiile de control ale statului. Asta este chestiunea asupra căreia trebuie să toţii să ne aplecăm şi fără discuţie că există o uriaşă corupţie în zona de construire”, a arătat edilul Capitalei.
„Eu sper ca corupţii din zona imobiliară să ajungă în puşcărie înainte de a avea un cutremur şi nu după, cum se întâmplă în Turcia”, a mai afirmat Nicuşor Dan.
El a precizat că primăria poate să accelereze expertizarea clădirilor, şi a făcut acest lucru astfel că există sute de clădiri pentru care Primăria Capitalei a plătit expertizarea şi sunt zeci de clădiri pentru care au făcut proiectarea şi pot începe şantierele.
„Pentru o parte din acestea avem finanţare pe de o parte din PNRR, pe de altă parte am depus cerere de finanţare la Programul Naţional gratuit făcut de Ministerul Dezvoltării”, a arătat primarul.
Despre blocurile mari cu bulină din zona centrală, Nicuşor Dan a spus că este vorba de cel puţin două blocuri mari care vor intra în reabilitare.
„Aici este o problemă care vine de la nivel central, faptul că pentru a accesa banii care sunt gratuiţi pentru consolidare trebuie să ai acordul tuturor proprietarilor. Dacă ai un bloc mare în care ai 150 de apartamente, trebuie să ai acordul celor 150 de proprietari şi de aici vine dificultatea pentru care nu sunt aşa de multe aplicaţii cum ne-am fi dorit. Noi suntem un intermediar între asociaţia de proprietari şi minister, facem toate eforturile pentru a avea aplicaţii”, a mai spus primarul, arătând că în blocurile mari, probabilitatea ca toţi oamenii să se înţeleagă este mică.
Nicuşor Dan a mai spus că „oamenii nu au încredere în programele de consolidare din cauza a ceea ce s-a întâmplat de 20 de ani, de când primăria spune că îi ajută şi nu îi ajută”.
El a explicat că ceea ce s-a întâmplat în Turcia a fost ca în ultimii 15 ani, din când în când se dădea o lege de amnistie care spunea că tot ceea ce s-a construit te duci la primărie şi îl legalizezi indiferent cum s-a construit, ceea ce, din fericire, în România nu s-a întâmplat. El a arătat că totuşi, pe „autorizaţiile de construire, care sunt contestate în vecini, emise de administraţiile anterioare, un proces din două îl pierd pentru că instanţa spune că autorizaţia este nelegală”.
„Deci, gradul de nelegalitate, numărul de etaje (..) lipsă de spaţii verzi, subsol care nu e subsol şi e etaj, mansarde cu două etaje, gradul acesta de nelegalitate este extrem de mare. Toate aceste clădiri, atâta vreme cât nu le-a contestat nimeni, au intrat în circuitul civil. (..) Ele sunt intabulate în Cartea funciară şi sunt libere să fie vândute mai departe”, a mai spus Nicuşor Dan.
10 ani ca să consolidăm tot ceea ce este de consolidat în București
Primarul Capitalei arată că Bucureștiul încă nu are o situaţie reală a clădirilor care au nevoie de consolidare.
„Prin noua lege a consolidării s-au făcut progrese şi ea a răspuns, în momentul în care a apărut, acum un an şi jumătate, la nişte probleme pentru care nu s-au accesat banii. De exemplu, finanţarea era anuală şi nu multi anuală, şi atunci nicio autoritate locală, oricât de bine intenţionată era, nu putea să facă într-un an şi proiectul şi execuţia şi să şi deconteze banii”, a spus primarul.
El a arătat că un alt motiv pentru care nu s-au atras banii pentru consolidări era că se finanţau apartamentele, dar nu şi spaţiile cu alte destinaţii.
”Dacă într-un bloc aveai 50 de apartamente şi la parter aveai două sau trei spaţii comerciale, proprietarii, care să acceseze banii trebuiau să se înţeleagă ei între ei cu acel împrumut pe 25 de ani pe care îl dădea statul şi trebuia să îi convingă şi pe cei cu spaţii comerciale de pe parter ca ei să investească din banii lor, integral, acest proces de consolidare şi de multe ori nu reuşeau”, a afirmat primarul.
„A dispărut împrumutul pe 25 de ani, statul finanţează integral toate cheltuielile şi a rămas problema cu necesitatea acordului tuturor proprietarilor, unde înţeleg de la domnul ministru al Dezvoltării că a fost impusă de ministerul Justiţiei, în procesul de elaborare”, a spus Nicuşor Dan, precizând că acesta este motivul pentru care nu s-au atras banii. Întrebat cât ar putea să dureze acest proces de consolidare, Nicuşor Dan a menţionat că Primăria a dat drumul la sute de mii de mp de expertizare.
„Noi trebuie să ajungem să avem o situaţie reală a ceea ce este de consolidat. Dacă există banii şi faptul că statul are această voinţă de a finanţa tot ceea ce înseamnă consolidare, probabil că, cum se întâmplă în administraţie, lucrurile decurg relativ lent, până lumea începe să aibă încredere, (..) probabil o să ajungem şi noi, în condiţiile în care finanţarea există, de ordinul sutelor de clădiri consolidate pe an, şi atunci putem să ne gândim la un interval de 10 ani. Ca să ajungem să consolidăm tot ceea ce este de consolidat”, a spus el.