Deputatul USR Cezar Drăgoescu vrea ca șoferii începători să nu mai poată conduce mașini puternice. Scopul: să scadă riscul ca aceștia să provoace accidente grave. „Și o singură viață sau 2 sau 10 dacă am salva cu această lege, ar fi un succes”, a declarat Drăgoescu pentru Spotmedia.ro.
Titi Aur – expert în siguranță rutieră și formator de șoferi – ne-a explicat de ce nu este de acord cu acest proiect de lege. Și a precizat că – deși i se par bine intenționate – astfel de modificări punctuale ale legislației nu au cum să reducă semnificativ numărul de accidente grave. Și că soluția ar fi alta, apreciază Titi Aur.
Ce prevede proiectul: începătorii nu mai pot conduce mașini puternice
Iată care este principala modificare pe care vrea să o aducă Cezar Dragoescu la Codul Rutier (adică la OUG 195/2002 -n.red.):
„Conducătorii de autovehicule din categoria B care cu o vechime mai mică de doi ani de la obţinerea permisului de conducere nu pot conduce autovehicule al căror raport putere/masă depășește 0,075 kW/kg”.
Ce mașini le-ar putea fi interzise începătorilor
Puterea motorului unei mașini se exprimă, de regulă, în 2 moduri:
- în kilowați (kW), în cartea tehnică și în talonul mașinii
- în cai putere (CP), cel mai adesea în fișe tehnice și în reclame.
Un cal putere este echivalentul unui kilowatt înmulțit cu numărul 1,3596.
Raportul putere/masă - la care face referire proiectul de lege a lui Cezar Dragoescu - se referă la cât de multă putere are motorul, raportat la cât de grea este mașina.
Începătorii ar putea conduce mașini care au până în 102 CP/tonă.
Ce mașini intră sub incidența limitării
Dacă ne referim la unele dintre cele mai apreciate și vândute mărci de la noi, asta înseamnă că începătorii vor putea conduce majoritatea motorizărilor de la Dacia, dar și unele de la Renault, Ford, Skoda și Hyundai, dar și Volkswagen și chiar unele (dar nu foarte multe, totuși) de la Audi și BMW.
De ce vrea deputatul Drăgoescu această schimbare
„În anul 2023, dintr-un total de 4.526 de accidente grave, 781 au fost provocate de șoferi cu vârsta de până la 22 de ani, reprezentând aproximativ 17,26% din total, iar în anul 2024, numărul total al accidentelor grave a fost de 4.234, iar numărul celor produse de șoferii tineri a scăzut foarte puţin, respectiv la 699, adică 16,5% din total.
Numărul ridicat de accidente provocate de persoanele care și-au obținut permisul de conducere de mai puțin de doi ani justifică necesitatea unor reglementări mai stricte pentru această categorie, în special în ceea ce privește accesul la vehicule cu motoare puternice”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.
Exemplele concrete furnizare de inițiatorii modificării legislative:
- cazul unui tânăr din Dolj care a primit la majorat un BMW puternic, pe care-l conducea la viteze mari, deși avea permis de doar 3 săptămâni. A pierdut controlul volanului și a ucis 2 oameni, într-o benzinărie
- cazul lui Vlad Pascu, aflat la volanul unui Mercedes decapotabil când a lovit un grup de 5 tineri, dintre care 2 au murit
„Din punct de vedere statistic și probabilistic, un tânăr de 18 - 20 de ani care conduce o mașină 300 CP e mult mai periculos în trafic.
Iar probabilitatea ca el să producă un accident cu consecințe serioase e mult mai mare decât în cazul unuia cu o mașină de 100 -150 CP.
Sigur, noi am menționat acolo, în expunerea de motive, cazurile de notorietate, cum e cel al lui Vlad Pascu.
Dar în fiecare oraș sunt accidente, în fiecare lună. Nu vorbim doar despre copii de bani gata, aici. Că sigur pot fi cei care au mașini noi și scumpe. Dar și cei care își cumpără o «coajă» dintr-asta de 3-4-5.000 de euro, care au 300 CP la o greutate de 1,2 tone.
E adevărat că și un șofer cu o mașină cu motor de 100 CP poate să accelereze și să facă accident. Dar una cu motor de 300 CP reacționează altfel, din mai multe puncte de vedere, inclusiv al accelerării și frânării.
O mașină atât de puternică, în mâinile cuiva fără experiență, este ca o armă pe drumurile publice.
Până la urmă, despre asta este vorba. Și dacă, în urma acestui proiect, salvăm o viată sau 2 sau 10, eu zic că ar fi un succes”, a explicat Cezar Drăgoescu pentru Spotmedia.ro.
Cum ar putea fi aplicată legea în practică
Deputatul USR a mai spus că polițiștii rutieri ar putea aplica foarte simplu legea, doar examinând actele pe care le cer șoferilor, la un control de rutină: talonul conține date legate de greutatea mașinii și puterea motorului, iar permisul de conducere și actul de identitate al șoferului arată câtă experiență are acesta, la volan.
Două sunt situațiile în care un șofer începător ar putea conduce o mașină cu o putere mai mare de 102 CP/tonă:
- când sunt însoțiți, în mașină, de o persoană care are permis de mai mult de 10 ani
- când conduc o mașină de serviciu
Șoferii începători surprinși la volanul unei mașini mai puternice ar urma să fie amendați și să se aleagă cu permisul suspendat, dacă proiectul de modificare a Codului Rutier va ajunge să se adopte.
În prezent, proiectul de lege este în dezbatere, în comisii, la Senat.
Titi Aur: Restricția nu rezolvă problema. Soluția e educația
„Înțeleg astfel de proiecte. Ele apar și sunt făcut cu intenție bună.
De obicei, când se întâmplă un accident în circumscripția unui parlamentar, respectivul zice: «Cum s-a întâmplat? Șoferul avea mașină puternică și era tânăr! Ok, hai să facem lege, să interzicem mașinile puternice până la 21 de ani! Avea mașină 4x4? Ok, să nu-i mai lăsăm pe tineri să conducă 4X4. Evident, - vă puteți da seama - exagerez un pic aici. Dar asta este contextul în care iau naștere astfel de legi.
Amintiți-vă de Piatra Neamț: a murit un tânăr de 15 ani într-un accident cu trotinetă electrică. Ce-au făcut: au interzis trotinetele electrice închiriate. Și nu e asta soluția: trotineta electrică e de viitor. Nu mai bine învățăm să circulăm cu ea în siguranță?
Cu acest proiect de interzicere eu nu sunt de acord. Să vă spun de ce.
Kalle Rovanperä - pilot finlandez - la 20 de ani era campion de raliuri. Cel mai bun din lume la mers cu mașina ... aproape normală, să-i zicem. Simone Tempestini - pilot din campionatul nostru de raliuri - merge la curse de pe la 16 ani. Și a fost campion ... pe la 21, parcă.
Ce rost are să-i limitez eu accesul unui astfel de conducător auto la mașină mai puternică de 80-100-120 CP sau cât scrie în proiectul de lege?
Mai mult: la raliuri - și în România și la Campionatul Mondial - poți conduce de la 16 ani la probele speciale. Iar pe etapă - adică acolo unde intri în circulația publică - conduce copilotul (care are carnet - n.red).
Ce vreau să spun este că tinerii pot stăpâni foarte bine mașina, dacă sunt talentați și bine pregătiți.
Așa că eu nu cred în această limitare a accesului la mașină puternică. Cred, în schimb, în educație și în evaluare corectă, la examenul de permis”, a declarat Titi Aur pentru Spotmedia.ro.
Ce putem învăța din Europa: permis provizoriu și cursuri obligatorii
Formatorul de șoferi citat de Spotmedia.ro spune că avem de unde învăța. Doar să vrem.
„Să ia permisul doar cine știe să conducă, indiferent de vârstă și de orice alte considerente. Să treci printr-o examinare medicală corectă, nu ca acum, printr-una superficială.
Să ai parte de un program de pregătire adevărat, așa cum e în Elveția, Germania, Suedia sau Danemarca, spre exemplu. Acolo faci școală de șoferi în toate condițiile: ziua, noaptea, în orașe mici, în orașe mari, pe drumuri naționale și autostrăzi.
Și sunt țări - ca Elveția sau Suedia - unde, indiferent ce vârstă ai, la început primești doar un permis provizoriu. Și rămâi într-un regim de urmărire specială, în care orice abatere îți va fi sancționată aspru. Și rămâi destul de ușor fără acel permis provizoriu, dar ești surprins cu abateri.
Pentru că se consideră că așa cum te formezi în primii 2 ani, rămâi, în linii mari, pentru restul vieții. Și abia după acei 2 ani primești permisul. Dar numai după ce urmezi un curs de conducere defensivă obligatoriu. Așa e în Elveția, așa e în Austria.
Vorbim, deci, despre programe coerente, care îl pregătesc bine pe viitorul șofer”, a mai spus Titi Aur.
De ce avem nevoie de o strategie națională pentru siguranța rutieră
„La noi, în realitate, pe agenda Guvernului - în special a Ministerului Transporturilor - și pe agenda Parlamentului, siguranța rutieră nu există ca temă.
Apar tot soiul de legi și măsuri pompieristice. Unele care se bat cap în cap. Pe de o parte, vrem să le permitem tinerilor să se urce la volan la 16-17 ani, cu însoțitor. Pe de altă parte, să limităm puterea mașinii pe care o conduc după 18 ani.
Pe de o parte, vrem să luăm radare. Pe de altă parte - cred că zace și acum prin Parlament legea aia - voiau să fie radarele doar pe mașini marcate și să fie semnalizate cu un kilometru înainte. Asta s-ar fi numit prevenție ...
Uitați-vă la ce statistici avem, cu accidentele. Anul trecut, când am avut nici nu mai știu câte rânduri de alegeri, ați auzit pe cineva să promită ceva pe siguranță rutieră. Sigur, te-ai putea gândi «Uite, promite, dar n-o să facă». Dar ei nici n-au promis”, a mai spus expertul în siguranță rutieră citat de Spotmedia.ro.
„Fugim de cuvântul «educație»!”
Titi Aur spune că ne trebuie neapărat un plan pentru a reduce numărul de accidente.
„Nu avem o strategie pentru siguranță rutieră, care să stabilească felul în care face și semnalizăm drumurile - pentru că nu o facem corect - felul în care gestionăm starea tehnică a mașinii și, mai ales, felul în care facem educație.
Pentru că, de fapt, nu facem educație. Nu facem despre educație la școală, nu facem educație cum ar trebui la școala de șoferi. Nu facem nimic după școala de șoferi.
Haideți să ne uităm: în toate meseriile, odată la 6 luni, se face protecția muncii. Frizerului, strungarului, măcelarului îi spui o dată la 6 luni - și-l pui să semneze după instruire - care sunt regulile de protecția muncii. De ce faci asta, pentru că oamenii respectivi nu-și cunosc meseria? Ba și-o cunosc. Dar o faci ca să nu se întâmple accidente. La conducătorii auto nu se face așa ceva”, a declarat Titi Aur.
Ce urmează pentru proiectul de lege
„Pe scurt: eu nu sunt de acord cu restricționarea.
Sunt de acord cu o educație serioasă.
Ce înveți acum, la școala de șoferi? Să pleci de pe loc, să semnalizezi ... și dacă mai oprești și roata la Stop, ești bun de șofer. Or, astea n-au nicio legătură cu condusul în siguranță.
Există Legea 20/2022, care reglementează costurile de conducere defensivă. Și acordarea unor facilități fiscale celor care fac un astfel de curs. A votat-o Parlamentul, a promulgat-o președintele. Nu vrea Ministerul Transporturilor să-i facă norme. De ce? Nu vor.
Și în Parlament sunt tot felul de răzbunări, de interese și tot felul de mișculații între forțele politice. Să vă dau un exemplu: regula fermoarului (la îngustarea unei benzi, șoferii intră alternativ pe banda liberă, ca dinții unui fermoar - n.red.). E o regulă de bun simț, care s-a transformat în regulă de condus preventiv.
Și care în Germania, în Elveția și în Suedia a devenit regulă de circulație. În Elveția, dacă nu respecți regula, iei amendă.
S-a încercat și la noi. În Comisia de Transporturi din Camera Deputaților, 14 deputați au votat pentru. Iar 7 sau 8 au votat împotrivă. Poate oare cineva dintre cei 7 sau 8 deputați să explice de ce au votat împotriva unei legi care nu însemna nicio cheltuială și niciun efort din partea statului, ci doar trimitea un semnal în societate?
Avem nevoie de o strategie. Dar nu suntem în stare să o facem”, a concluzionat Titi Aur.
Vom urmări îndeaproape evoluția legislației. Și vom reveni cu detalii despre modificările relevante.