Deși putea fi demult curățat, consolidat și transformat în zonă de agrement de talia acelora din alte mari capitale europene, Centrul Vechi al Bucureștiului a rămas, de 30 de ani, dărăpănat, soios și periculos pentru trecători.
SpotMedia.ro vă povestește pe larg cum am ajuns aici, ce își doresc bucureștenii de la Centrul Vechi, dar și de ce reabilitarea zonei continuă să bată pasul pe loc.
De asemenea, vă spunem ce ar putea deveni locul, dar și cum și-au propus candidații la funcția de primar general al Capitalei să revitalizeze acestă zonă istorică a orașului.
Primarii Bucureștiului promit de 30 de ani că reabilitează Centrul Vechi. La început, prin anii 1990, s-ar fi lucrat mai ușor în zonă pentru că nu doar străzile, ci și mare parte dintre clădiri erau ale Primăriei.
Din păcate, în acel prim deceniu de după Revoluție, nu s-a făcut mare lucru. Iar după anul 2000 a început retrocedarea caselor din zonă. Iar odată reîmproprietăriți - chiar dacă locuiau în case care riscă să cadă la cutremur - oamenii nu au mai vrut să audă despre alte cheltuieli și lucrări.
Prin 2005, când primar general era Traian Băsescu, s-a întocmit un proiect pentru reabilitarea străzilor, cu cofinanțare de la Banca Europeană de Investiții (BEI). Contractul s-a semnat un an mai târziu, după ce locul lui Băsescu fusese luat de Adriean Videanu.
A ieșit scandal, iar proiectul s-a întins până în mandatul de primar general al lui Sorin Oprescu. Acesta a și schimbat constructorul.
Dar până la urmă - târziu și cu mai mult deranj decât ar fi trebuit - s-au schimbat conducte de utilități și s-au pavat străzile cu piatră cubică, în Centrul Vechi.
A fost un început. Dar pentru a pune zona în valoare, mai erau multe de făcut.
Spre exemplu, era nevoie de o expertizare tehnică a clădirilor vechi. Iar pe cele cu risc maxim de prăbușire la cutremur, Primăria trebuia să le consolideze, în urma unei înțelegeri cu proprietarii. La alte clădiri, mai puțin șubrede, ar fi fost suficientă refacerea fațadelor.
În plus, era mare nevoie de spații publice bine amenajate, care să le permită tuturor bucureștenilor să se bucure de Centrul Vechi.
Din păcate, nu s-a făcut nimic din toate astea. Câțiva proprietari și-au consolidat singuri casele. Primăria Capitalei a intervenit și ea pe ici, pe colo, dar prea puțin.
În primăvara lui 2013 - deși n-a fost cutremur - o casă de pe Strada Blănari s-a prăbușit. S-a întâmplat cu puțin după orele prânzului. Din fericire, nimeni nu a fost rănit atunci. Dar cu greu mai putea spune cineva că zona Centrului Vechi e sigură sau primitoare pentru bucureșteni și turiști.
Și, cu toate astea, tot nu s-au luat măsuri.
Ce a promis și ce a făcut Gabriela Firea pentru Centrul Vechi
În 2016, în programul său de campanie numit ”Rezultate pentru bucureșteni”, Gabriela Firea promitea ”regenerarea urbană durabilă a arealelor cu probleme din Centrul Vechi”.
Zona urma să fie ”obiectul unui proces integrat și coerent de regenerare urbană, care să aibă în vedere atât reabilitarea fondului construit și a spațiilor publice, cât și întărirea comunității și încurajarea activităților antreprenoriale”.
Ba mai mult, și zonele din jur urmau să fie reconfigurate. Malul Dâmboviței, de la Izvor până la Piața Unirii, trebuia transformat într-o zonă de promenadă.
Și, nu în ultimul rând, în precedentul program electoral al Gabrielei Firea scria că vom avea ”spații publice de calitate” și că se va recrea identitatea întregului Centru Istoric al Capitalei (zonă care cuprinde Centrul Vechi al orașului, dar nu se limitează la ea - n.red.).
Ce a făcut Gabriela Firea din tot ce a promis?
Nu prea multe, din păcate. Promenada de pe Dâmbovița nu s-a amenajat. Parcul Unirii - care din înțelegerea noastră trebuia să fie capătul inferior al respectivei promenade - e prăfuit și soios.
Firea a propus anul trecut un proiect de reabilitare a parcului, pe care Consiliul General l-a votat. Dar nu s-a făcut nimic.
În schimb, Firea a dat startul unui program de consolidare a clădirilor cu risc seismic maxim, cu accent pe Centrul Vechi.
Proprietarii din zonă au fost sceptici. Așa că Firea le-a făcut o ofertă: primăria plătea jumătate din costul consolidării și îi muta pe oameni, pe durata lucrărilor, în apartamente din Turnurile Gemene din Piața Națiunilor Unite. Fără să le ia chirie.
Oferta i-a convins pe unii dintre proprietarii din Centrul Vechi. Dar nu pe toți.
Prin 2019, s-a terminat consolidarea primei case din Centrul Vechi, din cadrul programului Gabrielei Firea (de pe Strada Blănari nr. 10). S-a lucrat și la altele. Spre exemplu, chiar în aceste zile, consolidarea unei clădiri de pe strada Franceză se apropie de final.
Destul de târziu, Primăria a început chiar să exproprieze bucureșteni din Centrul Vechi, pentru a le putea intra în case și a le consolida.
Surse din Primăria Capitalei au explicat, însă, pentru SpotMedia.ro că între timp s-au terminat banii pentru plata exproprierilor. Iar apartamentele de la Turnurile Gemene sunt deja pline.
În consecință, înainte să ia avânt, programul de consolidări a început să meargă pe finanțare de avarie.
Potrivit Gabrielei Firea, s-a finalizat și reabilitarea a 10 fațade.
Dar în ansamblu Centrul Vechi nu e astăzi mai sigur decât era acum 4 ani. Și nici aspectul nu i s-a schimbat considerabil în bine.
Cum arată astăzi cea mai frecventată zonă de agrement a Capitalei
Câteva minute la pas prin Centrul Vechi sunt suficiente ca să ne dăm seama că numărul de case cochete e depășit cu mult de cel al ruinelor.
Să luăm de exemplu strada Gabroveni, pe care a avut berărie Ion Luca Caragiale.
Câteva clădiri par sigure. Altele arată, însă, de parcă ar fi gata să se prăbușească. Și răspândesc în jur un aer rece și stătut, care-i face pe trecători să păstreze distanța.
Alte case au dispărut cu totul și au lăsat loc bălăriilor. Ba, pe alocuri mai e și ceva mobilă abandonată.
Și pe străzi mai cunoscute, cum e cea Franceză, sunt astfel de ruine. Parte dintre ele par abandonate. Iar în altele, oamenii trăiesc cu sufletul la gură și cu teama unui cutremur.
Pe strada Lipscani - la intrare dinspre Calea Victoriei - părți din clădiri au fost învelite. E o măsură de siguranță temporară, ca să nu cadă pietre peste trecători, până la reabilitare.
Dar lucrările se lasă așteptate de atâta timp, că prin învelitoarea de protecție au început să crească niște copaci.
Și tot pe Lipscani, la câteva sute de metri, se lucrează la câteva clădiri. Șantierele au început demult și nu știm când se vor termina. Și cu toate că sunt învelite cu meșe, clădirile mereu în lucru tot dau străzii un aspect neplăcut.
Alte multe clădiri - în loc să fie consolidate - au fost prevăzute cu plase care să împiedice căderea pietrelor peste trecători.
N-am vrea să ne gândim la ce s-ar putea întâmpla dacă pietrele desprinse ar fi mari și grele! Sau dacă zona ar fi zguduită de un cutremur în timp ce prin preajmă trec oameni.
O altă problemă e pavajul din piatră cubică. Acolo unde e prost întreținut, el se transforma într-o capcană pentru trecători.
Iar pe unde nu ies pietre, pavajul e murdar.
SpotMedia.ro a solicitat pe 10 august de la Primăria Capitalei informații cu privire la stadiul tuturor proiectelor pe care le desfășoară în Centrul Vechi și împrejurimi. Până la acest moment, n-am primit răspuns.
Arhitect peisagist: spațiu de calitate nu înseamnă doar amenajare, ci și întreținere
Una e să nu reușești să consolidezi clădiri și cu totul alta să nu poți nici măcar să înfrumusețezi cât de cât spațiul public!
Să luăm de exemplu Piața Sfântul Anton (din fața Hanului lui Manuc) , în care s-a amenajat un mic parc.
Bănci sunt, dar atât de degradate că nu prea îți vine să te așezi. Pe suprafețele gândite ca spațiu verde - și așa foarte restrânse - iarba e pârjolită, iar câțiva dintre copaci s-au uscat.
Comparativ, grădina Bisericii Curtea Veche - aflată la numai câțiva metri distanță - e curată și plină de verdeață.
Cum am ajuns aici? Arhitectul peisagist Diana Culescu a explicat pentru SpotMedia.ro care sunt câteva dintre problemele de amenajare a zonei.
”Problema e că, în primul rând, nu se folosesc sistemele și echipamentele necesare pentru a păstra vegetația.
Nu e suficient să se planteze. Vegetația trebuie și îngrijită. Iar îngrijirea nu înseamnă doar udare (care oricum nu se face, după cum arată plantele – n.red.) ci și drenaj. Prea multă apă care nu se scurge nicăieri poate să omoare plantele”, a precizat arhitectul peisagist consultat de SpotMedia.ro.
Diana Culescu spune că oricum Centrul Vechi nu e un loc pentru toți.
”Nu e gândit și echipat pentru toate tipurile de utilizatori.
Spre exemplu, tipurile de pavaj n-au fost gândite în așa fel încât să ofere acces ușor pentru mame cu copii în căruț sau pentru bătrâni. Soluții există. Specialiștii fac studii istorice și propun soluții. Nu trebuie să inventăm roata! Dar nu s-a făcut așa ceva.
Și atunci, de regulă, spațiul e folosit doar de cine poate merge pe acolo. Sunt zone în care terasele s-au extins aproape pe toată strada. Abia mai poate trece un om. Cu un cărucior de copil ar fi imposibil.
Și nu prea există spații de ședere. Iar unde există, ele nu au umbră și ce le mai trebuie pentru a oferi confort.
Într-o astfel de situație, zona nu e una vie, din cauză că oamenii doar trec pe acolo, dar n-au unde să se oprească, în spații publice amenajate, pentru a petrece timp”, a mai explicat Diana Culescu.
Bucureștenii cer lucruri simple: Reabilitare, curățenie și siguranță
Oamenii cu care am vorbit zilele trecute în Centrul Vechi își amintesc de vremurile în care zona era chiar mai murdară decât astăzi. Și sunt recunoscători că problema curățeniei s-a mai rezolvat. Deși e încă loc de mai bine!
Laura (35 de ani), spre exemplu, spune că mai ales dimineața zona e încă prea murdară. George (29 de ani) și-ar dori ca și Centrul Vechi al Bucureștiului să fie reabilitat, la fel cum s-a întâmplat la Brașov.
Doamna Maria (64 de ani) s-a împiedicat mai demult de o piatră sărită din pavaj și și-a rupt mână. A stat în spital din cauza asta. Acum ar vrea ca drumurile să se repare și să nu mai pățească niciodată așa ceva.
Iar domnul Aurică (67 de ani) ar vrea ca Primăria să pună umărul la consolidarea clădirii în care locuiește, pe strada Franceză. Dacă se poate, înainte de următorul cutremur mare!
Iată pe larg părerile câtorva bucureșteni, în materialul video următor:
Ce promit candidații la Primăria Capitalei pentru Centrul Vechi
SpotMedia.ro i-a întrebat pe principalii candidații la Primăria Capitalei:
1) Care apreciați că sunt, la acest moment, problemele acute ale Centrului Istoric al Bucureștiului (o zonă mai întinsă, de fapt, dar al cărei nucleu e Centrul Vechi - n.red.)?
2) Cum propuneți să rezolvați fiecare dintre aceste probleme?
3) Cât apreciați că va dura rezolvarea fiecărei probleme identificate în zona Centrului Istoric al orașului? Ce puteți face într-un singur nou mandat de primar general?
4) Care sunt, concret, sursele de finanțare pentru soluțiile pe care le propuneți pentru Centrul Istoric al Bucureștiului?
5) Care apreciați că sunt principalele obstacole în calea aplicării soluțiilor pe care le propuneți? Cum veți înlătura aceste obstacole?
Nici Gabriela Firea și nici Traian Băsescu nu au dat curs invitației lansate de SpotMedia.ro.
În programul său de campanie, însă, Traian Băsescu a menționat că vrea să pună în valoare monumentele istorice din Centrul Vechi și să consolideze clădirile cu risc seismic ridicat.
Ne-a prezentat, în schimb, pe larg soluțiile sale pentru Centrul Vechi Nicușor Dan, candidatul independent susținut de PNL, USR și PLUS pentru funcția de primar general al Capitalei.
De asemenea, ne-a transmis măsurile pe care vrea să le ia pentru Centrul Istoric președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, candidat din partea acestui partid la postul de primar general al Capitalei.
Nicușor Dan: Sunt 4 mari probleme. Trebuie voință pentru a le rezolva. Am această voință!
Iată cum, în cât timp și cu ce bani promite Nicușor Dan că va rezolva principalele 4 probleme Centrului Vechi.
”Prima problema este cea a riscului seismic. Și e o problemă care nu e doar a Centrului Istoric.
Se va rezolva în 3 etape.
a) În primul rând, trebuie să finalizăm expertizarea începută în anii 2000 și încă neterminată: avem multe clădiri cu risc seismic care nu sunt încă pe liste. Este o etapă pe care o poate plăti primăria.
b) În al doilea rând, trebuie să facem proiectarea pentru lucrările de intervenție. Este din nou un cost pe care îl poate suporta primăria.
c) În fine, pe măsură ce avem proiectele, putem începe un amplu proces de consolidare.
În maximum 3 ani putem termina expertizarea, proiectarea și contractarea lucrărilor pentru toate clădirile cu risc seismic I din București (incluzându-le aici pe cele din Centrul Vechi - n.red.). Va genera o cerere importantă pentru zona construcțiilor. (...)
Pentru consolidarea clădirilor proprietate publică există fonduri europene. Pentru celelalte trebuie contractat împreună cu Guvernul un credit, astfel încât proprietarii să-l poată rambursa, conform legii, în 25 de ani, fără dobândă”, a explicat Nicușor Dan.
Iată și celelalte soluții propuse de Nicușor Dan.
”A doua problemă este a aspectului architectural al fațadelor. Încă o problemă comună a Bucureștiului Istoric.
Putem să ne inspirăm din ce a făcut Oradea, care a utilizat legea fațadelor pentru a le reabilita, prin dialog (pe mai multe ipoteze și tonuri, inclusiv oferind reduceri de impozit) cu proprietarii.
Problema fațadelor va putea fi rezolvată în 3 ani pentru clădirile care nu necesită consolidare și în 5 ani pentru clădirile care necesită consolidare.
Cheltuielile, care nu sunt așa de mari, sunt în sarcina proprietarilor. Ei pot apela la credite și vor avea scutiri de impozite.
Si în ceea ce privește reducerea riscului seismic și intervențiile la fațade va exista o reticență a proprietarilor (clădirilor în care se va lucra - n.red.).
Trebuie să le recâștigăm încrederea, fiind transparenți cu costurile, cu durata lucrărilor.
Putem apela și la instanță în cazul proprietarului care se opune consolidării și pune în pericol zeci de familii. Actuala administrație nu a știut să o facă”, a mai precizat Nicușor Dan pentru SpotMedia.ro.
Nicușor Dan susține că mai există încă două mari de probleme în zona de Centru Vechi.
Una este urbanistică și are mai multe paliere. Este acolo un conflict între agrement și locuire, ambele necesitând stimulare.
Pe de o parte, e vorba despre faptul că Primăria preferă să țină în continuare chiriași în clădirile pe care le deține. Dar dacă ar muta chiriașii, ar putea închiria la prețuri mai mari.
”Există apoi locuințe de lux care sunt în conflict cu muzica de la terase. Problema trebuie rezolvată de la caz la caz, cu consultarea proprietarilor, printr-un regulament al zonei.
În fine, e păcat ca au dispărut - din cauza chiriilor prea mari - meșteșugarii, anticarii, magazinele de suveniruri, care dădeau identitate zonei. Reapariția lor ar trebui stimulată. Ele ar trebui ajutate.
Sunt probleme care se pot rezolva în 2 ani, fără costuri. Dimpotrivă folosirea comercială a actualelor locuințe sociale - cu alocarea altor clădiri pentru scopul social - poate genera venituri.
În cele din urmă, Nicușor Dan a identificat o problemă economică în Centrul Vechi. Iată care este aceasta și cum propune să o rezolve.
”Sunt mulți antreprenori care au dezvoltat terase, restaurante în clădiri care aparțin Primăriei.
Ei își reînnoiesc contractele în fiecare an, nu au nicio garanție de continuitate, deci nu pot nici să investească, nici să aibă o predictibilitate a afacerilor.
Trebuie sa trecem la contracte pe termen de 5-10 ani, care să conțină și obligații de consolidare în cazul în care se impune, în schimbul unei parți din chirie.
Problema economică se poate rezolva într-un an dacă nu este nevoie de consolidarea clădirilor și în 3 ani dacă este nevoie de consolidare. Și poate genera venituri.
(...) Pentru toate problemele menționate trebuie voința de a le rezolva. Am aceasta voință”, a mai transmis Nicușor Dan pentru SpotMedia.ro.
Călin Popescu Tăriceanu (ALDE): O ”Primărie Mică” doar pentru Centrul Istoric!
Candidatul ALDE a ținut să menționeze pentru SpotMedia.ro că, din punctul său de vedere, Centrul Vechi ar trebui considerată o zonă mai largă ”care cuprinde și Universitatea București cu vecinătățile sale la nord, segmentul vechi de la Calea Moșilor cu bisericile Sf.Gheorghe Vechi, Răzvan și Sfinților și vechile cartiere la est, Blv. Regina Elisabeta cu Palatul Eforiei la vest, inclusiv Piața Națiunilor Unite, către sud-vest”.
Iată declarațiile președintelui ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, pentru SpotMedia.ro despre:
- Principalele probleme pe care consideră că le are Centrului Vechi
(...) problema cea mai mare este că o bună parte din imobilele de patrimoniu sunt dezafectate sau într-o stare precară. Unele nu au o utilitate sau o funcțiune stabilită de reguli clare.
Și vreau să vă spun că am văzut că există recomandări de revitalizare a zonei vechi încă din anii 1930, este vorba despre proiectele publicate de arhitectul Cincinat Sfințescu.
Una dintre ideile lui era, de exemplu, ca strada Lipscani să fie acoperită cu sticlă, un fel de cupolă, pentru protejarea clădirilor monument, iar artera transformată într-un Corso al eleganței feminine. Adică ceva cum avem astăzi pasajul Macca –Villacrosse. Deci idei au existat de mult timp, iar eu acum spun că un punct este ca imobilele de patrimoniu să fie recuperate din punctul de vedere al funcțiunii și utilității lor publice și apoi reabilitate, inclusiv cu fonduri europene.
Și dacă este să vorbim despre priorități din acest punct de vedere, o prioritate consider că o reprezintă șantierul de reabilitare și consolidare a Palatului Voievodal Curtea Veche, atenție, singurul sit arheologic vizitabil din această zonă a Centrului istoric!
Este un proiect întârziat, iar aici lucrurile trebuie lămurite și puse într-un calendar coerent, al obiectivelor de șantier. Știți că sunt inginer constructor, am lucrat și am coordonat șantiere, și nu pot să accept ideea de șantiere care rămân deschise pe termen nedeterminat, nu putem tergiversa lucrări.
Revenind la priorități, îmi doresc ca în Palatul Dacia să se inaugureze Pinacoteca. Nu mulți știu că Pinacoteca înseamnă o colecție de obiecte de patrimoniu, sunt peste 5.000 de picturi, sculpturi, grafică, peste 4000 de exemplare de carte veche, și nu numai. Este o colecție fabuloasă începută din 1933 și realizată prin donații, care acum stă prin depozitele Muzeului București.
Cred că, după 80 de ani, a venit timpul să iasă la lumină, trebuie ca toate aceste obiecte de artă să fie văzute de toți și să ne bucurăm de ele.
Apoi, cred că aici, în această zonă pe care am definit-o, trebuie să fie înființate noi muzee, săli de teatru, spectacole, galerii de artă, cinematografe, librării, căci Centrul Istoric trebuie să devină un hub cultural, și nu să rămână doar unul de restaurante, cum este acum.
- Cum va rezolva fiecare dintre problemele Centrului Vechi
Foarte simplu, mai întâi este nevoie de un dialog deschis cu întreaga comunitate, pentru că este un patrimoniu comun. Apoi, procedural, este nevoie de un plan de detaliu, care să facă parte din noul Plan Urbanistic General în care să fie clar ce și unde se poate construi.
Spuneam despre aceste imobile, multe dintre ele pot fi reabilitate și introduse în circuitul public prin parteneriate cu entități private, inclusiv ONG-uri, printr-o competiție de proiecte, și printr-o deplină transparență. Și toate acestea făcute cu obiective și monitorizare din partea proprietarului, adică PMB.
Sigur că soluțiile pot veni din foarte multe direcții, și orice idee potrivit contextualizată ar putea prinde contur. Știți cum se zice, “the sky is the limit”.
Iar, din perspectiva politică, cred că toți factorii politici din viitorul Consiliu General trebuie să fie în mod egal implicați la nivel decident aici. Este orașul tuturor, nu poate pleca nimeni cu el în buzunar!
Inclusiv Guvernul, indiferent cine îl va conduce, nu poate rămâne în afara procesului de refacere identitară, aș spune, cu atât mai mult cu cât multe clădiri care trebuie reabilitate îi aparțin.
- Cât va dura rezolvarea fiecărei probleme? Ce va putea rezolva într-un singur mandat de primar general?
Bine, acum, nu se pleacă de la zero. Ce s-a început trebuie continuat. Mai așezat, mai organizat, cu un plan detaliat care să fie acceptat de toată lumea. Sunt lucruri care se pot face în 4 ani și sunt altele care vor fi continuate de alte administrații.
Dar, cel puțin, pot fi urnite proiectele.
- De unde va lua banii pentru a revitaliza Centrul Vechi
Sursele de finanțare pot fi sincron, nu numai de la bugetul public (în sensul că proprietarul trebuie să asigure plățile dedicate proiectelor tehnice, avizelor și autorizațiilor de construcție), iar de aici încolo, pot fi atât fonduri europene, în cazul imobilelor de patrimoniu clasate A sau B, precum și sprijinul unor terțe entități, în funcție de proiectul final ca destinație și utilitate publică.
Sigur că toate aceste proiecte vor fi în dezbatere publică și supuse hotărârii de Consiliu. Pentru că este nevoie și de deplina transparență și de deplina implicare din toate direcțiile politice.
Vorbim despre București, despre capitala țării, centrul de plecare al tuturor deciziilor politice, iar acestea trebuie reprezentate în mod egal la nivel decident.
În privința Centrului Istoric, în sensul larg definit pe care vi l-am propus,eu cred că merită o administrație separată, un fel de ”Primăria Mică”, să fie în coordonarea directă a unui Consiliu care să conțină și Primăria Generală, și reprezentanți ai Guvernului, reprezentanți ai mediului cultural, de afaceri și cei ai comunității.
- Obstacolele la care se așteaptă și cum le va înlătura
Principalele obstacole cred că sunt legate de incidența politicului și a birocrației. Mi se pare că prea des soluțiile alese sunt pe gustul primarilor și nu pe nevoile comunității.
Soluțiile se află în reglementări clare, asumate și acceptate. Nu trebuie dat înapoi odată ce ele sunt aprobate.
Trebuie găsite forme de colegialitate în dezvoltarea proiectelor de interes național, cum este Centrul Istoric din București, și profesioniști cu expertiză și cu dragoste pentru restaurare și identitate, căci, insist, trebuie făcut loc pentru o mulțime de activități conexe, nu doar pentru restaurante și cafenele.
Atunci, sunt convins, vom depăși obstacolele care, în final, ar putea ține de comunicare și înțelegerea rolului pe care-l îl avem fiecare în dezvoltarea acestui mic oraș.