Cheltuiala cu energia electrică a Arenei Naționale aproape s-a dublat în ultimii ani. Doar în 2025, factura a trecut de 3,5 milioane de lei.
Stadionul consumă curent nu doar la meciuri și concerte, ci și atunci când este gol. Uneori, becul rămâne aprins chiar și non-stop, pentru întreținerea gazonului.
Primăria Capitalei spune că are soluții pentru reducerea consumului. Deocamdată, doar în analiză.
- Ciucu: „N-avem bani nici să ieșim pe ușă”. „House of Cards” în Consiliul General. Nu exclude alianță cu AUR, chiar dacă are o „dilemă morală”
- Cum a împărțit Ciucu puterea. Cine controlează banii. Și cine cimitirele
- Cifrele dezastrului la STB: 200 de șefi, 250 de economiști și un buget cât o primărie de sector. Ciucu anunță restructurări
Pentru iluminatul de la Arena Națională, Primăria Municipiului București a încheiat, încă din 2011 – anul inaugurării stadionului – un contract de furnizare a energiei electrice cu PPC Energie SA.
Nu a existat o licitație publică. Contractul a fost semnat pe baza unei oferte comerciale a furnizorului, procedură permisă de legislația ANRE pentru achiziția de energie electrică, dar care nu presupune competiție între mai mulți furnizori.
A fost nevoie de un contract dedicat exclusiv Arenei Naționale. Motivul: consumul uriaș.
Curent cât pentru un cartier întreg
Pentru comparație: un apartament obișnuit cu două camere, de aproximativ 50 de metri pătrați, branșat la gaze și termoficare centralizată, consumă în medie 2.500 kWh pe an.
În 2021, Arena Națională a consumat 4.255.236 kWh, adică echivalentul consumului anual a circa 1.700 de apartamente. Cu alte cuvinte, cât un cartier întreg de blocuri.
Consumul de energie electrică al stadionului, în perioada 2019–2025, a fost următorul:
- 2019: 3.588.400 kWh
- 2020: 3.643.720 kWh
- 2021: 4.255.236 kWh
- 2022: 3.251.656 kWh
- 2023: 3.104.464 kWh
- 2024: 3.080.172 kWh
- 2025: 3.312.464 kWh
Consumul variază de la an la an, în funcție de numărul și tipul evenimentelor găzduite.
Concertele „trag” mai mult decât meciurile
Potrivit Primăriei Capitalei, anii cu festivaluri și concerte mari sunt mai costisitori decât cei dominați de evenimente sportive.
„Un festival sau concert presupune utilizarea locației pe o perioadă de minimum 10 zile, în timp ce un eveniment sportiv se desfășoară, de regulă, pe 1–2 zile”, a transmis PMB, la solicitarea Spotmedia.ro.
Consumul mediu de energie electrică la un eveniment sportiv este de 6.505 kWh – puțin mai mult decât consumul anual a două apartamente de două camere.
Cine plătește curentul și cine recuperează banii
Facturile către furnizor sunt achitate integral din bugetul Municipiului București. Ulterior, Primăria refacturează organizatorilor de evenimente consumul aferent fiecărui meci sau concert, pe baza curbelor de consum furnizate de compania de energie.
Cel puțin teoretic.
În practică, PMB a confirmat că are sume nerecuperate de la organizatorii Saga Festival 2022. Deși am întrebat care sunt sumele, PMB nu ne-a răspuns.
În medie, susține municipalitatea, aproximativ 48% din costul total al energiei electrice este suportat anual de organizatorii de evenimente. Restul rămâne în sarcina bugetului local.
De unde vine, de fapt, consumul mare
Contrar percepției publice, cea mai mare parte a consumului de energie nu este generată de concerte sau meciuri.
Structura aproximativă a consumului de electricitate la Arena Națională este următoarea:
- 40% – consum de bază (mentenanță, birouri, sisteme de securitate)
- 30% – instalația de nocturnă pentru evenimente sportive
- 15% – iluminatul nocturn al stadionului
- 15% – concerte și evenimente non-sportive
Asta înseamnă că stadionul consumă mult chiar și atunci când nu găzduiește niciun eveniment.
Lumina care arde și când stadionul e gol
Un rol important îl are instalația de fotosinteză utilizată pentru întreținerea gazonului.
Potrivit PMB, în sezonul rece, aceasta poate funcționa chiar și 24 de ore din 24, pe anumite zone ale terenului, pentru a asigura lumină și temperatură optime pentru creșterea ierbii.
Instalația este monitorizată digital, iar durata de funcționare depinde de deficitul de lumină naturală.
Facturi tot mai mari
Creșterea prețului energiei electrice a amplificat costurile.
Prețul mediu plătit de PMB pentru un kWh a crescut de la 0,49 lei în 2019 la 1,06 lei în 2025.
Astfel, valoarea facturilor anuale a ajuns la:
- 2020: 2.019.633 lei
- 2021: 2.894.946 lei
- 2022: 3.798.043 lei
- 2023: 3.245.789 lei
- 2024: 2.835.823 lei
- 2025: 3.537.427 lei
În total, în perioada 2019–2025, PMB a plătit 20.121.161 de lei pentru energia electrică a Arenei Naționale, adică vreo 4 milioane de euro.
17% din bugetul de întreținere, doar pe curent
În aceeași perioadă, costurile totale de administrare ale Arenei Naționale s-au ridicat la 118.547.812 lei.
Asta înseamnă că aproape 17% din banii cheltuiți pentru întreținerea stadionului s-au dus doar pe facturile de energie electrică.
Fără comparații, fără independență energetică
Primăria Capitalei recunoaște că:
- nu a realizat nicio comparație între consumul Arenei Naționale și cel al altor stadioane mari din Europa (susține că n-ar fi relevantă, în condițiile în care legislația și reglementările din alte state sunt diferite)
- nu a analizat posibilitatea ca stadionul să devină, măcar parțial, independent energetic.
Există, însă, un plan general de eficientizare, aflat în faza de analiză, care include:
- reducerea pierderilor termice ale clădirii;
- înlocuirea centralei termice cu pompe de căldură;
- modernizarea iluminatului interior și exterior;
- posibilitatea trecerii de la nocturnă cu halogen la LED.
Sursele de finanțare ar putea fi bugetul local sau fondurile europene.
Până atunci, Arena Națională rămâne un mare consumator de energie, cu lumina aprinsă chiar și atunci când nu joacă nimeni.
Iar bună parte din factură - una dintre cele mari din portofoliul Primăriei Capitalei - continuă să fie plătită, an de an, din banii bucureștenilor.