Scrisoare deschisă către Vlad Voiculescu: Publicaţi datele complete şi relevante despre evoluţia Covid şi campania de vaccinare!

Scrisoare deschisă către Vlad Voiculescu: Publicaţi datele complete şi relevante despre evoluţia Covid şi campania de vaccinare!

Mai multe asociații și ONG-uri îi cer mai multă transparență ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, când vine vorba de evoluția pandemiei de COVID-19 în România.

Acestea îi solicită, printr-o scrisoare deschisă, publicarea completă a datelor referitoare la noul coronavirus. Mai ales în condițiile în care comunicarea autorităților a fost, de cele mai multe ore, lacunară, rudimentară și seacă. Iar voluntarilor care au creat platforme care centralizează datele și publică grafice relevante le este îngreunată munca.

2021 vine cu discounturi de până la 50% la principalele categorii de produse și servicii de care afacerea ta are nevoie. Obține oferta AICI!

Cum a ajuns clujeanul Dragoș Vana să facă cele mai complexe grafice despre COVID-19 și cum e să faci gratis treaba statului

Potrivit asociațiilor și ONG-urilor care susțin scrisoarea deschisă, pentru că transparența nu a fost totală și limbajul nu a fost ușor de înțeles de toată lumea, s-a creat loc pentru conspirații și neîncredere în autorități.

Iată integral textul documentului:

„Scrisoare deschisă pentru publicarea completă a datelor privind COVID-19 pe teritoriul României

Stimate domnule ministru al Sănătății,

Onorați promisiunea de transparență și publicați deschis, actualizat în mod regulat și într-o manieră prietenoasă cu prelucrarea automată (JSON, XML, CSV, etc.), datele relevante privind pandemia COVID-19 și campania de vaccinare!

În curând, se face un an de când pandemia COVID-19 afectează și țara noastră. În aceste luni, nu credem să fi existat persoane care să nu fi fost interesate de modul în care această pandemie le-a amenințat sănătatea proprie și pe a celor dragi.

Și, totuși, în tot acest timp, autoritățile au comunicat cu cetățenii într-o manieră cel puțin rudimentară, prin comunicate seci, cu cifre puține, prezentate într-o manieră neintuitivă. În lipsa informațiilor coerente și accesibil prezentate, în rândul populației s-a instalat confuzia, au înflorit teoriile conspiraționiste și a scăzut încrederea în autorități.

Chiar și în așa condiții, în acest peisaj, au apărut și o serie de platforme web, dezvoltate de voluntari, ce și-au propus să transforme puținele informații oficiale în reprezentări intuitive, ce pot fi înțelese ușor de către orice cetățean. Prin intermediul dashboard-urilor, al hărților și graficelor interactive, informația comunicată zilnic de către Grupul de Comunicare Strategică prin text și tabel a căpătat o altă formă, formă ce o face cu adevărat accesibilă fiecărui român ce dispune de un calculator, o tabletă sau un telefon mobil.

În zece luni de zile, trei din cele mai populare platforme au adunat peste 31 de milioane de vizualizări:

Astăzi, voluntarii care operează aceste platforme vă adresează această scrisoare deschisă. Am petrecut zilnic, de atâtea luni, ore bune pentru o mai bună informare a publicului (pe lângă comunicatul oficial, scanăm site-urile oficiale și paginile Facebook ale DSP-urilor, spitalelor, prefecturilor, consiliilor locale, primăriilor și ce se mai poate) și considerăm inacceptabil modul în care autoritățile oferă acces la informații ce sunt de interes public.

Suntem convinși că transparența este o componentă esențială în orice demers prin care statul dorește să obțină încrederea cetățenilor săi. Iar încrederea va fi esențială pentru a trece cu bine următoarea perioadă, dat fiind că, pe lângă sănătate, securitatea financiară a sute de mii de cetățeni ai țării noastre este în mare cumpănă.

Știm că și dumneavoastră ne împărtășiți acest crez. Dovadă stă chiar petiția inițiată de dumneavoastră în luna martie 2020 cu privire la "transparența privind achizițiile directe și managementul crizei", petiție din care ne permitem să cităm:

<<De aceea, cerem transparență și asumare în achiziții și în managementul crizei. Cerem adevăr. Oferim încredere. Avem nevoie să știm adevărul și acolo unde statul nu se descurcă să știm și să încercăm să ajutăm. Doar împreună rezistăm.>>

Astăzi, dumneavoastră ocupați scaunul ministerial către care adresați acest apel la transparență. Iar noi  vă invităm să vă onorați promisiunea de transparență făcută la preluarea mandatului, publicând deschis, actualizat în mod regulat și într-o manieră prietenoasă cu prelucrarea automată (JSON, XML, CSV, etc.), cel puțin următoarele date:

  • Incidența la 14 zile la nivel de UAT;
  • Numărul de persoane externate vindecate/județ/zi;
  • Numărul de persoane externate/județ/zi;
  • Numărul de persoane decedate/județ/zi;
  • Numărul de persoane COVID-19 spitalizate în sectiile ATI/județ/zi și numărul total de pacienți ATI/județ/zi;
  • Numărul de cazuri active/județ/zi;
  • Numărul de persoane aflate în carantină institutionalizată/județ/zi;
  • Numărul de persoane aflate în autoizolare/județ/zi;
  • Numărul de persoane testate/județ/zi;
  • Tipul de teste utilizate (RT-PCR, teste rapide) - proportie din pacientii testati județ/zi;
  • Durata de timp între recoltarea de probe biologice-rezultat (zile) - exprimată ca mediană dacă nu se poate mai detaliat;
  • Proveniența persoanelor testate (autoizolare, carantină, testare voluntară, testare la prezentarea la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale, testare de rutină la locul de muncă) - exprimată în numere absolute, defalcate pe județ;
  • Raportul dintre numărul de persoane testate pozitiv/numărul de persoane testate/zi;
  • Numărul de pacienți confirmați dar asimptomatici sau cu forme foarte ușoare;
  • Proveniența persoanelor testate pozitiv (autoizolare, carantină, testare voluntară, testare la prezentarea la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale, testare de rutină la locul de muncă) - exprimată în numere absolute;
  • Perioada de timp între rezultatul pozitiv și spitalizare (ore) - exprimată ca mediană dacă nu se poate mai detaliat;
  • Numărul de persoane spitalizate/judet/zi(ideal pe spital);
  • Tipul de transmitere pentru fiecare caz (comunitar/instituțional/focar cunoscut sau nou/internațional/etc);
  • Caracteristici ale persoanelor spitalizate/decedate (grupa de vârstă/vârsta, sex, afecțiuni preexistente/tipul afecțiunilor - cu asigurarea faptului că pacienții nu pot fi identificați pe baza acestor informații);
  • Numărul de persoane reinfectate/județ/zi;
  • Informații cu privire la focare (județ, locație, tip focar, număr de persoane confirmate, numărul potențial de persoane ce pot fi afectate);
  • Informații cu privire la centrele rezidențiale (informații la nivel de centru: total rezidenți, infectați, vindecați, decedați);
  • Raportarea corecțiilor efectuate la nivel de număr de cazuri/decese pe județe/zi;
  • Numărul de persoane testate/județ/zi, defalcate pe persoane vaccinate/persoane vaccinate cu rapel și tip de vaccin;
  • Numărul de persoane programate pentru vaccinare și care nu se prezintă la centrul de vaccinare/județ/zi;
  • Numărul de persoane adăugate ad-hoc pentru că au mai rămas doze/județ/zi;
  • Numărul total de reacții adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare/județ/zi, defalcate pe pe reacții comune/minore și reacții majore;
  • Numărul de doze de vaccinuri livrate/județ, defalcate pe tip de vaccin;
  • Informații cu privire la materialele consumabile folosite la vaccinare/județ/zi;
  • Informații cu privire la profilul socio-demografic al persoanelor vaccinate/județ/zi (ex: grupa de vârstă, sex, mediu rural/urban, etc);
  • Procentul de vaccinare în rândul personalului sanitar/județ/zi;
  • Numărul de doze disponibile zilnic la nivelul fiecărui centru de vaccinare; 
  • Numărul de genomuri secvențiate împreună cu metadatele necesare conform recomandărilor OMS - minimum: data și locația prelevării probei/ informațiile adiționale despre proba analizată și despre caracteristicile pacientului ar extinde aplicatiile datelor genomice, în limita normelor etice și criteriilor legislative (ex. tipul de probă, cum s-a obținut proba, istoricul de călătorii al pacientului, informații clinice și demografice);
  • Precizarea modului în care au fost selectate probele destinate secvențierii (contact-tracing/ risk-based, etc) precum și metoda folosită pentru secvențiere;
  • Durata până la obținerea rezultatelor secventierii, precizarea modului în care pot fi accesate rezultatele,  precizarea momentului în care sunt publicate în baze de date internaționale (GISAID, Nextstrain, etc).

Precizăm că, la acest moment, aproximativ un sfert din prefecturile din România publică regulat majoritatea datelor solicitate de noi, de multe ori punând mențiunea că sunt extrase din aplicația Corona-Forms.

Dacă se poate acolo, se poate la nivelul fiecărui județ și se poate face asta centralizat, să nu mai urmărim zilnic zeci și sute de surse de informație oficială.

Scrisoare deschisă redactată de către Asociația geo-spatial.org, Graphs.ro, Casa Jurnalistului și susținută de către:

  • Funky Citizens
  • Expert Forum
  • Asociația Corupția Ucide
  • Centrul pentru Inovare Publică
  • ActiveWatch
  • Centrul pentru Jurnalism Independent
  • Geeks for Democracy
  • Asociația CivicNet
  • Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație
  • Centrul pentru Inovație în Medicină
  • Asociația Pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
  • Asociația pentru Tehnologie și Internet - ApTI
  • Asociația Urbannect
  • CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
  • #REZISTENȚA
  • Freedom House Romania
  • Rural Development Research Platform
  • Comunitatea Declic


Te invităm și pe pagina noastră de Facebook, unde vei găsi multe lucruri interesante, în plus față de site. Îți mulțumim că ne citești!