Dacă un medic îşi investighează un pacient în spitalul public şi apoi îl chemă pe acesta pentru diverse servicii medicale în zona privată, acesta este un conflict de ineterese, spune ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.
”E o problemă la care tot ne gândim, sunt diverse dezbateri în zona publică, nu neapărat medicală, dar şi în zona medicală, legat de această combinaţie de slujbe în sectorul privat şi în sectorul public. Cred că lucrurile trebuie, nu ştiu dacă trebuie neapărat separate – adică să spunem ori la public, ori la privat – dar trebuie foarte clar să eliminăm conflictele de interese. Cred că aici este primul lucru.
Conflictul de interese, vă dau un exemplu în care un pacient este primit în zona publică şi îndrumat spre zona privată unde practică aceeaşi persoană, ăsta e un conflict de interese în mod evident şi trebuie să găsim resurse să eliminăm acest tip de conflicte de interese fie printr-o legislaţie, fie prin educaţie, prin implicarea organizaţiilor profesionale.
E uşor de zis, poate că e mai greu de pus în practică. Eu totuşi nu pot să cred că un om poate să fie lipsit de amabilitate atunci când lucrează în sectorul public şi foarte drăguţ, foarte amabil când lucrează în sectorul privat. Eu nu cred că şi un medic care în sectorul public se poartă urât şi îşi îndrumă pacientul către sectorul privat nu cred că are succes”, a declarat Alexandru Rafila, joi seară, la Euronews România.
Ministrul a subliniat că sunt sisteme sanitare care delimitează clar activitatea în unităţile publice de cea din spitalele private, însă a arătat că, ţinând cont de nevoia de servicii medicale, în România ar fi cel mai probabil greu de luat o astfel de decizie.
”Noi trebuie să facem în aşa fel încât pacienţii care nu au bani, dar plătesc asigurări direct sau indirect (...) să primească servicii medicale de calitate. Ar fi o abordare demagogică să vă spun că peste tot serviciile medicale sunt identice, sau aproape identice”, a adăugat ministrul.
Rafila a spus că managerii spitalelor trebuie să ”imprime” personalului sanitar dorinţa de a pune pacientul în centrul actului medical, el afirmând că, în lipsa empatiei, ”se perpetuează neîncrederea” pacientului în cadrele medicale, fie că este vorba despre medici, asistenţi sau infirmieri.
Ministrul a ţinut să sublinieze şi importanţa implicării autorităţilor locale în dezvoltarea unităţilor sanitare din sistemul public, el arătând că autorităţile locale au mai multe fonduri pentru investiţii în spitale comparativ cu Ministerul Sănătăţii.