Ministrul Rafila despre controversa SMURD – Arafat, vaccinurile aruncate, următorul val Covid și auditarea MS – Interviu video

Ministrul Rafila despre controversa SMURD – Arafat, vaccinurile aruncate, următorul val Covid și auditarea MS – <span style="color:#ff0000;font-size:100%;">Interviu video</span>

Nu ar fi normal ca SMURD să treacă la Ministerul Sănătății de la MAI, dar Ambulanța, UPU, strategia de resurse umane din domeniul medicinei de urgență ar trebui să facă obiectul activității Ministerului Sănătății. Nu există altă țară UE în care UPU să fie corodonat de Interne. UPU nu poate fi decât parte a spitalului, afirmă ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, ministrul Rafila a explicat cum vede și de ce e necesară reforma sistemului de urgență, dar și care este situația contractelor pentru vaccinurile antiCovid.

Iată principalele declarații:

  • Vom mai avea cel mult un val Covid, în toamnă, dar fără probleme deosebite.
  • Cu siguranță există o imunitate de grup care va diminua efectele unui nou val.
  • Avem o problemă legată de derularea contractelor pentru vaccin antiCovid încheiate în perioada anterioară.
  • În România, proporțiile persoanelor vaccinate și nevaccinate infectate cu Omicron au fost foarte apropiate.
  • Peste 2 milioane de vaccinuri au expirat, vor continua să vină noi doze, contractele sunt până la finalul lui 2023, iar interesul altor țări de a cumpăra vaccin sau chiar de a-l primi ca donație e foarte scăzut.
  • Numărul vaccinurilor care trebuie să mai vină depășește consistent populația României.
  • Săptămâna trecută am avut 75.000 de viroze și 650-700 de cazuri de gripă.
  • Nu am încă o soluție pentru distribuirea comprimatelor de iod. Nu ne hazardăm cu distribuirea până când nu avem convingerea că oamenii înțeleg riscurile.
  • Există riscul să intrăm într-o criză a imunoglobulinei.
  • A început o reformă rapidă a Unifarm, am schimbat CA și managementul companiei.
  • Avem un plan de audit al MS, deja mai multe structuri au fost auditate.
Alexandru Rafila, SMURD și reforma urgențelor
Ați deschis în urmă cu câteva zile un subiect tabu de la confruntarea Băsescu – Arafat din 2012: reforma sistemului de urgență. Concluzia declarațiilor dvs a fost că ați intenționa să treceți SMURD în subordinea Ministerului Sănătății. Reacția a fost puternică, inclusiv din partea dlui Ciolacu. A murit reforma înainte să înceapă?

Nu mă gândesc și nici nu ar fi normal ca SMURD să treacă la Ministerul Sănătății (MS) de la MAI, unde a fost întotdeauna. MS nu se ocupă de intervenții cu elicoptere, pompieri, descarcerare etc.

Dar sistemul de medicină de urgență nu e doar SMURD. Ambulanța finanțată de MS, UPU din cadrul spitalelor, strategia de resurse umane din domeniul medicinei de urgență ar trebui să facă obiectul activității MS.

Am spus asta și la audierea mea în comisii înainte de votul pentru validarea actualului guvern. Deci acum am reafirmat un principiu pe care îl consider corect și care face parte din proiectul Strategiei Naționale de Sănătate pentru 2022-2030. (detalii la min 03:38)

MS are resurse limitate în această zonă. Odată cu mutarea dlui Arafat de la MS la MAI în 2014, o bună parte din personalul care lucra aici a plecat la Interne.

Este o problemă de politică de sănătate pe un termen mediu și nu e legată de persoane, care se pot pot schimba, pot dispărea. Sistemul trebuie să fie funcțional dincolo de abilitățile persoanelor.

Poate dl Arafat ar fi îndreptățit să lucreze în MS ca secretar de stat, poate chiar ca ministru, nu e nicio problemă, în condițiile în care e nevoie de integrarea sistemului medical de urgență la nivelul MS cu celelalte tipuri de activități de asistență medicală.

Ce nu are acum MS și ce doriți să capete în privința sistemului de urgență?

MS finanțează activitatea Ambulanței la nivel național, a unităților și compartimentelor de primiri urgențe, dar coordonarea lor operativă e realizată de DSU, într-un sistem integrat cu SMURD.

În opinia mea, UPU ar trebui să lucreze cu managementul spitalelor, nu trebuie să existe o coordonare din afara zonei Sănătății.

Este un proiect care nu se poate realiza într-o lună sau un an, dar putem face pași pentru a readuce de la MAI la MS modelul de bună practică dezvoltat de dl Arafat.

Deci SMURD să rămână unde este, însă serviciile de ambulanță și UPU să treacă la MS?

Exact. Dar nu peste noapte, sper să nu ajungem la acest tip de demonstrație.

E nevoie de un proces de construcție de resurse umane în MS. Structura de urgență care lipsește de la MS trebuie refăcută și o putem gândi împreună. Este o încercare de a construi sustenabil și rațional.

Care ar fi avantajul pacientului? 

În pandemie, mai ales în valul 4, spitalele erau supraaglomerate și ambulanțele continuau să vină, nu a existat un tampon care să previna această situație.

În valul 5 am organizat testarea la medicii de familie, centre ambulatorii de diagnosticare și tratament pentru formele medii de boală și lucrurile au început să funcționeze.

Același lucru ar trebui să se întâmple în următorii ani și în sistemul  de sănătate care să dezvolte asistența medicală primară inclusiv cu centre pentru urgențele banale, care nu necesită spitalizare.

Trebuie dezvoltată rețeaua de ambulatorii de specialitate, un număr de ambulatorii noi este prevăzut și în PNRR, pentru a scădea presiunea pe UPU și spitalizările. Scopul nu este să transporți pacientul la spital, ci să îl tratezi cât mai aproape de domiciliu.

Există țări UE în care sistemul de medicină de urgență să fie la Interne, nu la MS?

Eu nu am întâlnit, cel puțin nu în UE, ca UPU să fie coordonat de Ministerul de Interne. UPU nu poate fi decât parte integrantă a spitalului.

A trecut pandemia?

Pentru moment. Este un virus foarte versatil, dă naștere cu ușurință unor mutații.

În istorie, acest tip de pandemii au o perioada de evoluție de circa 2 ani, în care pun probleme globale, după care, odată cu obținerea unei imunități, fie prin boală, fie prin vaccinare, patogenitatea și transmisibilitatea scad. S-a observat că patogenitatea scade, cu cât transmisiblitatea e mai mare.

După părerea mea, vom mai asista la cel mult un val, în toamnă. Și, dacă va exista, el nu va pune probleme deosebite din punctul de vedere al cazurilor grave, pentru că imunitatea colectivă s-a produs deja prin îmbolnăvire și/sau vaccinare.

În România, s-a vaccinat jumătate din populație, dar cu 3 doze doar 2,5 milioane, a existat o circulație intensă a virusului, deci cu siguranță există o imunitate de grup care va diminua efectele unui nou val.

Imunitatea aceasta va rezista până în toamnă?

Părerea mea este că da. Producătorii de vaccin au generat discuția despre un nou vaccin, adaptat și pentru tulpina inițială, și pentru tulpina Omicron, care nu mai este la fel de îngrijorătoare.

Dacă populația va lua măsuri minimale de protecție, cum e utilizarea măștii în spațiile aglomerate, acest val va trece fără probleme și fără restricții.

Va cumpăra România acest nou tip de vaccin de care vorbeați?

Din cauza interesului scăzut pentru vaccinare, noi avem o problemă legată de derularea contractelor încheiate în perioada anterioară. De la jumătatea anului, vaccinarea va fi exclusiv la medicii de familie și în câteva centre în spitalele din orașele mari.

Achiziția de noi vaccinuri e o decizie greu de luat. Scopul vaccinării, ca acțiune de sănătate publică, este oprirea  transmiterii, iar la început vaccinurile ofereau 90%  protecție împotriva îmbolnăvirii.

Pe măsura modificării tulpinilor circulante, eficacitatea, chiar cu trei doze de vaccin, a scăzut undeva la 20%. A rămas totuși semnificativă prevenirea cazurilor grave și a deceselor.

De aici scăderea interesului pentru vaccinare și dificultatea pentru autorități de a fundamenta utilitatea vaccinării.  În România, proporțiile persoanelor vaccinate și nevaccinate infectate cu varianta Omicron au fost foarte apropiate. Diferența a fost însă la proporția de cazuri grave și decese.

Câte vaccinuri a aruncat România și câte sunt în pericol să fie aruncate?

Nu pot discuta contractele, ele sunt confidențiale, dar pot spune că peste 2 milioane de vaccinuri au expirat.

Am făcut tot ce am putut să valorific vaccinurile, în ianuarie și februarie am vândut altor țări 6,5 milioane de doze. Dar interesul pentru vaccinare a scăzut peste tot, deci și interesul altor țări de a cumpăra vaccin sau chiar de a-l primi ca donație.

Trebuie să găsim, prin intermediul CE, o formulă care să prevină risipa unor sume consistente și distrugerea vaccinurilor rămase nefolosite.

Vaccinurile antiCovid continuă să vină?

Da, contractele sunt funcționale până la finalul lui 2023. Mai trebuie să vină și din contractul de anul trecut, dar și din anul acesta.

Care este ordinul de mărime al numărului vaccinurilor care ar trebui să mai vină?

Numărul lor depășește consistent populația României.

Ne-am reîntâlnit cu "vechi cunoștințe": viroze și chiar gripe. Doar pare sau chiar e mai intens acest val de viroze pentru că a dispărut masca?

Săptămâna trecută am avut 75.000 de viroze, față de 78 de mii în precedenta. De două ori mai multe decât în aceeași perioadă a anului trecut, când purtam mască.

Am avut într-o săptămână 650-700 de cazuri de gripă, destul de multe, iar numărul real este de 10-20 de ori mai mare. (detalii la min 25:00)

Goana după antivirale a fost înlocuită de goana după iod pentru caz de accident sau atac nucelar. MS a comandat 30 de milioane de pastile. De ce tocmai acest număr?

Discutăm numai cazul unui accident nuclear la o centrală, nu de atac nuclear, care are alte caracteristici. Nu MS a cumpărat, ci Administrația Națională a Rezervelor de Stat, unde stocurile erau de numai 250 de mii de comprimate. Estimarea necesarului a fost făcută de INSP și Comisia națională de endocrinologie.

Administrarea la persoanele sub 40 de ani ar presupune consumarea a cel puțin jumătate din această cantitate. Și trebuie să existe o rezervă pentru alte situații speciale care pot apărea.

Problema este legată de capacitatea de distribuire în timp scurt. Optim este să administrezi în 6 ore, maxim până la 12 ore, dar cu eficacitate mai redusă. Ceea ce nu au reușit nici măcar japonezii.

Ne-am hotărât să facem o campanie de informare a populației pentru a evita consumul intempestiv. Încercăm să găsim o soluție de distribuire în avans sau un mecanism de distribuire în timp scurt, dacă va fi nevoie.

Deci nu aveți soluția de distribuire?

Nu am o soluție minune, dar sunt convins că o vom găsi. Ar fi fost cel mai simplu și mai logic prin intermediul medicilor de familie pentru pacienții de pe propria listă, inclusiv pentru că este un medicament care se eliberează pe bază de prescripție medicală.

Dar nu ne hazardăm cu distribuirea până când nu avem convingerea că oamenii înțeleg despre ce e vorba și care sunt riscurile administrării necorespunzătoare.

Există riscul să intrăm într-o criză a imunoglobulinei?

Da și riscul va rămâne cât timp nu vom face o politică prin care să permitem donarea și prelucrarea de plasmă fie în România, fie în parteneriate cu alte țări. Mecanismul european este unul de schimb: dai plasmă și primești imunoglobuline.

Strategia de sănătate se va referi la imunoglobuline și la dezvoltarea rețelei de prelevare de plasmă și producție. Am avut deja câteva întâlniri importante ca să găsim cea mai bună soluție (detalii la min 37:00)

A mai fost o problemă: în urma unei investigații a Consiliului Concurenței, câteva firme care au livrat în anii trecuți imunoglobuline au fost sancționate cu o sumă apreciabilă. E o procedură judiciară, să vedem cum se va termina. Consiliul Concurenței și-a făcut bine treaba, desigur, dar interesul unor companii pentru piața românească a scăzut.

Sper să pun procesul pe drumul cel bun și în 1-2 ani să nu mai avem nevoie de soluții pentru a evita situații limită.

Cât mai ajung stocurile actuale de imunoglobuline?

Stocurile actuale ajung câteva luni și în urma discuțiilor avem promisiunea livrării unor cantități suplimentare.

Despre taxa claw-back și medicamente inovative la min 40

La Unifarm s-au întâmplat lucruri sulfuroase, ce faceți cu această companie de stat?

A început o reformă rapidă, am schimbat CA și managementul companiei. Încep să revină pe piață, să câștige licitații. Va fi mai greu să câștige încrederea producătorilor de medicamente.

Sper ca Justiția să-și facă repede treaba privind Unifarm și cei vinovați să plătească, ceea ce e esențial pentru recredibilizarea companiei.

Am găsit acolo tot felul de lucruri ciudate, nu vreau să fac referire la ele, dar a fost o perioadă prea lungă în care compania nu a fost sub controlul statului român și al bunului simț în privința administrării.

Ați început un audit la MS?

Avem un plan de audit, deja mai multe structuri au fost auditate. Am ținut cont de rezultate și în reorganizarea MS, care a fost aprobată luni prin hotărâre de guvern.

Exista o direcție uriașă, coordonată de doi secretari de stat, pentru tot ce însemna asistență medicală, medicină de urgență, sănătate publică, programe de sănătate. Era practic de necoordonat. Am refăcut structura pe categorii de activități.

Și a fost înființată o direcție care să coordoneze toate programele de investiții și reformă, inclusiv PNRR. Încercăm să scoatem posturile cât mai rapid la concurs. E important să nu existe duplicări ale activității.

Dar restructurări de personal ați făcut?

Nu. Există deficit de personal, de exemplu, la Ambulanța București lipsesc aproape 1.000 de angajați. Și cu cât încărcătura e mai mare, cu atât  mai mulți părăsesc sistemul.

În zona de administrație pură e mult loc de reformă.

La această zonă mă și refeream.

Nu poți să faci minuni, trebuie să găsești soluții ca să angajezi personal nou și în timp să încerci să eficientizezi activitatea fiecărei structuri din minister.

Noi avem o problemă și în minister, și la nivel de DSP: conducătorii de structuri nu mai sunt medici. Ei aleg să profeseze pentru salarii mai mari. Trebuie să găsim o soluție să aducem și medici în administrație și să îi plătim ca atare.

Pentru DSP-urile atât de problematice în perioada pandemiei aveți un plan?

Avem un plan de reformare a sănătății publice. Ar trebui să extindem filialele regionale ale INSP, iar DSP-urile să fie cumva profesionalizate și coordonate metodologic de aceste centre regionale. Nu cu un număr mai mare de angajați, ci cu profesioniști bine coordonați.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇