Orice doză de vaccin care se duce mai întâi în brațul unei persoane tinere și în formă, dintr-o instituție, înseamnă un vaccin în minus pentru un bătrân vulnerabil care riscă să își piardă viața dacă se infectează cu Covid-19, spune cercetătorul în genetică Mircea Iliescu, afiliat la Universitatea Cambridge din Marea Britanie.
Scopul vaccinării este să salveze cât mai multe vieţi vulnerabile, iar vârstnicii şi bolnavii cronic sunt primii în această categorie, şi să reducă presiunea pusă de pandemie pe spitale, adaugă acesta, într-un dialog cu SpotMedia.ro.
Or, conform datelor oficiale,
Mai exact, în perioada 15 ianuarie, orele 15:00 până duminică, 24 ianuarie, orele 09:00, pe platforma informatică programare.vaccinare-covid.gov.ro s-au programat 842.300 persoane din etapa a II-a de vaccinare.
Este vorba despre 346.474 adulți de peste 65 ani, 189.290 persoane cu afecțiuni cronice și 306.536 angajați din domenii esențiale.
Aşadar, esențialii reprezintă 36% din programările lunii ianuarie, februarie și o parte din martie.
Mircea Iliescu este doctor în genetică umană și evoluție, titlu obținut la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie (2016). Continuă să fie afiliat Universității din Cambridge, unde predă cursuri de evoluție și genetică la Institutul de educație continuă al aceleași universități (ICE, University of Cambridge). Cercetarea lui se concentrează în prezent, alături de colegi de la Cambridge, dar și din România, pe evoluția genetică a diversității oamenilor în populații cu o istorie evolutivă complexă.
Care este scopul unei vaccinări etapizate, aşa cum vedem că se face în toate statele? De ce mai întâi medicii şi persoanele în vârstă şi mai apoi populaţia generală?
Scopul principal al vaccinării în această primă fază este să salvăm cât mai multe vieți prin protejarea celor vulnerabili și scăderea presiunii pe sistemul de sănătate.
De aceea, vaccinăm în primul rând pe cei din prima linie, care au contact și tratează pacienții sau îngrijesc bătrânii în centrele rezidențiale, adică medici, asistente etc, iar imediat după sau în același timp vaccinăm cu absolută prioritate pe cei bătrâni și pe cei cu boli cronice care cresc riscul în faţa acestui virus.
Adică îi vaccinăm pe cei care au cel mai mare risc să facă o forma gravă de Covid-19, deci să ajungă în spital și, în cazul multora dintre cei cu forme grave din spital, să își piardă viața.
Cum vi se pare strategia de vaccinare a României şi cum arată implementarea ei?
Observ că România, din punctul de vedere al ratei de vaccinare totale, stă destul de bine comparativ cu alte ţări europene și văd că autoritățile fac eforturi pentru a face un succes din această campanie.
Acestea fiind zise, pentru mine este de neînțeles decizia de a vaccina diferite categorii de personal considerat esențial, din nenumărate instituții și profesii, concomitent cu cei mai vulnerabili dintre noi, adică bătrânii și cei cu boli cronice, adică cei care au cel mai mare risc de mortalitate.
Având în vedere că pentru moment cantitatea de vaccin este limitată, prioritatea absolută ar trebui să fie vaccinarea bătrânilor și a celor vulnerabili, pentru a le oferi protecție cât mai repede cu putință, așa cum fac majoritatea statelor din Europa.
Orice doză de vaccin care se duce în brațul unei persoane tinere și în formă dintr-o instituție înseamnă un vaccin în minus pentru un bătrân vulnerabil care riscă să își piardă viața dacă se infectează cu Covid-19.
În plus, mă dezamăgește arbitrarul situației, în sensul în care ai nevoie ori să ai pe cineva să te programeze online daca nu știi să folosești calculatorul, ori să te bazezi că ai un medic de familie proactiv care are și timpul necesar să își programeze toți pacienții.
În Marea Britanie, criteriile sunt simple și clare pentru toate lumea. Mai întâi, au fost vaccinați medicii, asistentele și personalul din centrele rezidențiale.
După aceea, sunt categorii prioritare în funcție de vârstă și starea de sănătate. Au început cu bătrânii de peste 80 de ani, care știm că sunt cei mai expuși în cazul îmbolnăvirii. Urmează cei peste 70 de ani și cei cu afecțiuni care îi expun în plus la Covid-19, după aceea, cei peste 65 de ani etc.
Din câte ştiu eu, în afară de cei din sistemul de sănătate, niciun alt angajat al statului, fie el lucrător cheie sau nu, nu a avut prioritate la vaccinare. Marea Britanie vaccinează acum peste două milioane de persoane pe săptămână, având în vedere că au acum aprobat și vaccinul Astra Zeneca-Oxford, deci au acces la multe doze.
Astfel că planul este ca 15 milioane dintre cei mai vulnerabili să fie vaccinați până la jumătatea lui februarie, urmând că toți cei din categoriile cu un risc crescut, adică toți cei peste 50 de ani sau cu afecțiuni care măresc riscul, cam 25 de milioane în total, să fie vaccinați până la începutul lui aprilie.
În vreme ce foarte multe state occidentale par mai îngrijorate ca oricând – Germania, Olanda, Franţa – în România numărul cazurilor scade constant. Dar şi cel al testelor. E un decalaj Vest – Est care joacă în favoarea României sau ne încurcă statistica?
Eu unul sunt foarte îngrijorat de noua variantă a virusului, cea care pare că ar fi apărut în Marea Britanie. Este mai infecțioasă decât cea inițială, mai mulți oameni infectați înseamnă mai multe spitalizări și deci mai mulți morți, și a făcut până acum ravagii în Marea Britanie, unde în ultimele săptămâni au murit și 1.800 de oameni zilnic, deci mai mult ca pe Titanic, iar în ultimele săptămâni, cel mai probabil din cauza acestei variante noi, asistam la o creștere exponențială a cazurilor în Irlanda, Spania, Portugalia.
În Portugalia, noua varianta era doar 8% la sfârșitul lui decembrie și lucrurile păreau calme, acum cazurile cresc extrem de repede și tocmai ce au închis școlile.
Aveți dreptate că Germania, Danemarca și alte state europene sunt foarte îngrijorate în legătură cu răspândirea acestei noi variante a virusului Covid-19, pentru că ei ştiu că rata vaccinării nu este destul de rapidă încă pentru a preveni un nou val asemănător celui din Marea Britanie. De aceea, înțeleg mai toți să mențină măsuri foarte restrictive pentru a încetini răspândirea virusului.
Romania nu cred că testează destul și mai ales nu testează destul pentru noua variantă a virusului. Ar fi foarte util să știm ce frecvenţă are deja aceasta variantă în Romania pentru a ști cât timp avem, dacă mai avem timp, pentru a lua măsuri și a preveni sau măcar pentru a încetini un nou val.
Pentru că la început cazurile cresc încet, dar după aceea efectul este cel al unui bulgăre de zăpadă, mai ales cu o variantă atât de infecțioasă. În acest context, urgenţa vaccinării celor bătrâni și vulnerabili este cu atât mai evidentă.
Există o atitudine ambivalentă faţă de vaccin. Sunteţi genetician. Cum aţi recomanda vaccinul, care sunt argumentele?
Nu pot decât să vă spun că vaccinul este sigur, eficient și că salvează vieți, a dumneavoastră, a celui sau celei vaccinat/vaccinate și probabil și ale celor din jurul dumneavoastră.
Oameni de știință au făcut un efort supraomenesc și au muncit fantastic de mult și de bine pentru a avea un vaccin în mai puțin de un an.
Vaccinul a fost testat pe zeci de mii de oameni, a fost aprobat de agențiile care supervizează un astfel de proces din Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Europeana, care sunt formate din cei mai buni experți la nivel mondial în domeniul vaccinării și al medicinei, niste oameni care gândesc cu capul lor și iau decizii bazate doar pe știință și pe dovezi, și a fost deja folosit de către zeci de milioane deja din întreaga lume, iar daca erau probleme serioase, am fi auzit imediat.
Trebuie totuși să avem încredere în știință și medicină, este cred eu singura cale pentru a merge înainte ca societate.
Care ar fi totuşi vulnerabilităţile vaccinului? Noile tulpini, tehnologia relativ nouă?
Dacă ne referim la cele Pfizer și Moderna, care sunt deja folosite în România, tehnologia ARN este nouă, adică este ultimul răcnet, asta e numai de bine. Este o tehnologie extraordinar de promițătoare care începe să fie folosită în tratamentul cancerului și al altor boli foarte grave. Probabil că se va lua cel puțin un premiu Nobel în urma acestor descoperiri.
Cel de la Oxford, dezvoltat împreună cu Astra-Zeneca și care e posibil să fie aprobat curând și în Uniunea Europeana, folosește o tehnologie mai clasică, să spunem, dar este și el foarte eficient, cum a fost dovedit de către teste clinice.
Singura vulnerabilitate a acestor vaccinuri este că există posibilitatea, la un anumit moment, ca ele să trebuiască să fie modificate un pic pentru a fi la fel de eficiente și împotriva unor variante noi, cum ar fi cea din Africa de Sud și Brazilia, în cazul în care se dovedește că aceste variante scad eficacitatea vaccinelor actuale.
Acest lucru se poate face relativ ușor, dar probabil că această grijă este pentru mai la toamnă. Prioritatea noastră acum este să folosim bine vaccinurile pe care le avem și care la acest moment sunt eficiente, pentru a reduce dramatic prezenta virusului în populație.
