La 11 ianuarie, o primă moarte din cauza Covid-19 era înregistrată oficial în China, însă după opt luni boala descoperită în decembrie 2019 la Wuhan a cauzat peste un milion de decese, iar ”curba” începe să crească din nou în Europa, Orientul Mijlociu şi Asia, cu India în frunte.
1.000 de morți în prima lună
SARS-CoV-2 - virusul care cauzează boala Covid-19 - se răspândeşte mai întâi rapid în China, în oraşul Wuhan. Într-o lună, ţara înregistrează peste 1.000 de morţi, un bilanţ deja mai mare decât cel al SARS, alt sindrom respirator acut, care a făcut ravagii în Asia în 2002-2003 - 774 de morţi înregistrate în total, relatează AFP.
Virusul circulă rapid în afara Chinei continentale. Filipinele înregistrează primul deces la 2 februarie, Hong Kongul două zile mai târziu, iar apoi Japonia şi Franţa, la 13 şi 14 februarie.
Nebunie în Europa și SUA, aprilie negru
În februarie, răspândirea virusului își ia zborul. La 11 martie, când Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) declară că noul coronavirus este o ”pandemie”, 30 de ţări şi teritorii înregistrează în total 4.500 de morţi, dintre care două treimi în China, însă în Italia (800 de morţi) şi Iran (300 de morţi) numărul de cazuri şi de morţi explodează în curând.
Până la jumătatea lui aprilie, ”curba” deceselor creşte rapid în Europa şi Statele Unite, pentru a atinge vârfuri de peste 4.000 şi, respectiv, 2.700 de decese în medie pe zi, în a doua săptămână din aprilie.
În prezent, Statele Unite rămân cea mai afectată ţară ca număr total de morţi din cauza Covid-19 - cu peste 204.000 de morți.
La nivel mondial, cea mai sângeroasă săptămână este săptămâna 13-19 aprilie - peste 4.700 de victime zilnic şi un total al morţilor care atingea atunci 170.000 - adică dublu faţă de numărul înregistrat la 31 martie.
Iunie. America Latină, noul epicentru
Zona Americii Latine şi Caraibelor devine, la rândul său, epicentrul pandemiei în iunie.
Începând de la 15 iulie, regiunea se confruntă cu un îndelungat ”platou”, cu o medie de 2.500 de decese zilnice înregistrate până la 15 august. Acest număr scade apoi lent şi atinge, săptămâna trecută, peste 2.000 de decese zilnic.
Brazilia este, după Statele Unite, ţara care înregistrează cele mai multe decese în total - peste 141.000. Raportat la populaţia sa, Peru, care înregistrează 975 de decese la un milion de locuitori, Bolivia (671), Brazilia (667), Chile (661) şi Ecuador (639) se situează între primele zece cele mai afectate ţări din lume, alături de ţări europene ca Belgia (861) şi Spania (668).
Septembrie: Un nou val?
În Asia - unde bilanţul a fost de cel puţin 100 de decese zilnic până la jumătatea lui aprilie - creşterea este continuă de atunci. Continentul depăşeşte cu regularitate 1.000 de morţi pe zi începând de la 20 iulie. El se apropie în prezent de 1.500 de morţi, cu India în frunte - în total 94.500 de morţi, peste 1.100 de morţi pe zi săptămâna trecută.
”Curba” cazurilor începe să crească din nou în Europa, cu o creştere medie de 20% în această săptămână faţă de săptămâna precedentă. Decesele se află de asemenea în creştere - 640 pe zi, cu 11% mai multe - şi alimentează temeri cu privire la un al doilea val.
Numărul morţilor a început să crească, de asemenea, în Orientul Mijlociu - aproximativ 330 săptămâna trecută, cu 7% mai multe decât săptămâna precedentă.
Africa și Oceania, cruțate?
Potrivit statisticilor oficiale, Africa este în prezent unul dintre continentele cele mai cruţate. Aici, decesele se află în scădere din august - mai puţin de 200 pe zi la jumătate lui septembrie, după un vârf de aproape 400 la începutul lui august.
La fel în Oceania, unde numărul deceselor zilnice nu a depăşit niciodată o medie de 20.
La nivel mondial, ”curba” se află în ”platou” de la începutul lui iunie, cu între 5.000 şi 6.000 de oameni ucişi, în mod oficial, zilnic de boală.
Citește și:
