Un terapeut bun poate să te ajute să îți schimbi viața, să treci peste momente dificile sau chiar critice, să te înțelegi și să te accepți mai bine, în final să îți dai șansa la a fi fericit. Însă, până să ajungi acolo, de multe ori, trebuie să treci mai întâi de propria barieră mentală: „Aș face asta, dar nu știu când, și mai și costă”. Dar dacă ai avea toate instrumentele la un touch distanță și la prețul unei ieșiri în oraș?
Într-o țară în care nu suntem chiar prieteni cu psihoterapia și chiar statul te pune pe drumuri pentru a confirma necesitatea decontării câtorva ședințe de terapie, specialiștii s-au gândit să facă un pas în față.
Dan Dițoiu, psihoterapeut și specialist cu experiență de peste 20 de ani în domeniul HR corporate, vorbește pentru spotmedia.ro despre Inner-maps, proiectul creat împreună cu o echipă întreagă de psihoterapeuți pentru a aduce instrumentele de introspecție mai aproape de fiecare.
„Din experiența de cabinet, am înțeles că momentele de criză nu au răbdare. Viața se întâmplă aici și acum, iar soluțiile trebuie să fie accesibile exact acolo unde viața se întâmplă, 24/7, într-un format „plug & play”, explică psihoterapeutul.
Adevărul e că nu de lipsă de informații ne putem plânge în ziua de astăzi, ci, din contră, de prea multă informație tot mai greu de filtrat.
„Inner-maps s-a născut din dorința de a distila volume mari de informație specializată din domeniul științelor comportamentale în fragmente mici de înțelegere, accesibile, și a le oferi celor care au nevoie sub forma unor instrumente ușor de utilizat. Am ales să nu oferim soluții simplificate care amputează sensul, ci repere riguroase care să te ajute să simți, nu doar să înțelegi intelectual”, spune Dan Dițoiu.
Psihoterapia, mai accesibilă ca niciodată
Pentru că primul pas spre psihoterapie e mai greu, specialiștii au ales să facă primul pas, folosind AI, cunoștințe despre psihicul uman și arta.
„Provocarea majoră a fost să traducem teorii complexe din psihologia dezvoltării într-un instrument online, capabil să producă rezultate cu sens, individualizate, fără prezența fizică a unui terapeut. Apoi, a fost nevoie de o echipă cu un simț artistic dublat de intuiție psihologică, astfel încât să cartografiem momente cheie de manifestare ale psihicului uman, mai întâi în schițe și apoi în imagini complexe”, explică el.
Rezultatul: o platformă care transformă concepte în imagini și îndrumări audio.
„Nu vindem iluzii”, spune psihoterapeutul, „rezultatele depind de statusul utilizatorului (etapă de viață, provocări, aspirații) care deschid o disponibilitate la căutare și efort. Instrumentele, prin ele însele, nu sunt suficiente să producă rezultate, să schimbe perspective”.
„În construcție am pus laolaltă și am stabilit legături fundamentate științific între: 1. manifestările dureroase ale adultului din prezent și 2. interacțiuni cheie ale copilului din perioada de formare.”
Psihoterapeutul ne și oferă un exemplu clar despre cum funcționează aceste legături în viața de zi cu zi.
„Spre exemplu, furia disproporționată, nevoia de hiper‑control, rigiditatea, procrastinarea sau stima de sine scăzută sunt ecouri ale trecutului.
S‑au format la intersecția dintre moștenirea genetică și calitatea mediului de hrănire parental, iar mai târziu au fost întărite de experiențele de viață ale individului. Toate au construit un narativ ce a modelat identitatea și comportamentele din prezent.
Iar pentru că intelectualizarea durerii este mult prea prezentă în spațiul cotidian, am regândit metoda și am transformat aceste dureri în imagini metaforice ce activează și rescriu spațiile interioare prin emoție, la fel cum au fost și amprentate. Nu îți spunem ce să faci, îți arătăm de unde vine durerea, re‑scenarizând momentul ei de formare”, explică Dan Dițoiu.
O hartă care te duce pe toate drumurile tale
Poate suna clișeic, însă terapeuții chiar se folosesc de hărți pentru a creiona o realitate clinică, o arhitectură fundamentată pe zeci de teorii psihologice valide.
„Modelul nostru pleacă de la premisa științifică că emoțiile nu sunt unități izolate, ci structuri afective stratificate. Psihicul nostru creează aceste hărți, aceste trasee neurologice și emoționale, prin asocieri profunde între „arousal” (reacția corpului), „saliență” (ceea ce considerăm că este important) și „interpretare” (sensul pe care îl dăm unui eveniment). Aceste hărți interioare se dezvoltă pe parcursul vieții prin trei mari procese:
1. Forjarea (achiziția timpurie): Momentul de bază în care emoția este sculptată.
2. Ramificarea (extindere și contextualizare): Extinderea acelei emoții în alte contexte (repetiția de tip trigger–răspuns).
3. Consolidarea (stabilizare): Stabilizarea ei ca strategie narativă și comportamentală de viață.”, explică specialistul.
El merge mai departe, oferind un exemplu concret: Rușinea.
„Un copil mic aleargă mândru spre părinte să îi arate un desen. Părintele, iritat, îi spune: „Nu vezi că sunt ocupat? Iar ai mâzgălit, să nu murdărești pereții!”. În acel moment, impulsul de bucurie și conectare al copilului este întâmpinat cu respingere și invalidare. Aceasta este achiziția Rușinii ca „unealtă” de deconectare. Copilul învață: „Expunerea entuziasmului meu duce la durere și respingere. Ceva este în neregulă cu mine”.
Consolidare în familie: Părintele continuă să critice rezultatele școlare ale copilului. Fiecare notă mică nu este un eșec punctual, ci o reactivare și o consolidare a credinței „Sunt defect”.
Ramificare în plan academic: Adolescentul prezintă un proiect în fața clasei și primește un feedback critic de la un profesor. În loc să proceseze informația (cognitiv), el simte același val de Rușine anihilatoare. „Unealta” învățată în familie este acum aplicată automat într‑un nou context. El învață că expunerea în arena socială este la fel de periculoasă.
Ramificare în relația de cuplu: Partenerul îi face o observație despre un obicei deranjant. În loc să o vadă ca pe o negociere normală, el simte din nou acea Rușine toxică, ca și cum întreaga sa ființă ar fi respinsă. „Unealta” rușinii devine acum principalul său mod de a interpreta feedback‑ul intim.”
Hărțile interioare fac vizibile aceste trasee ascunse care leagă reacțiile noastre de astăzi de evenimentele din trecut, explică Dan Dițoiu.
Tocmai de aceea, platforma creată oferă o metodă prin care navighezi conștient aceste trasee: „Pentru că atunci când îți vezi harta clar, încetezi să mai reacționezi din reflex și începi să trăiești intențional”.
„Jos pălăria” și „pas în doi” pe platforma Inner-maps
Platforma oferă două direcții de studiu aprofundat despre propria persoană. Prima poartă numele de „Jos-Pălăria”, și face o trimitere subtilă la chemarea de a arăta chipul autentic, chiar dacă e fragil sau vulnerabil.
„În spatele fiecărei pălării stă un copil care merită văzut”, spune acesta despre modulul care te provoacă să te privești profund și să dai niște răspunsuri în scris, care se vor întoarce către tine ca o analiză la finalul modulului, în căsuța de mail.
Mai departe, odată ce te-ai înțeles pe tine, poți pacurge și modulul „Pas în doi”, în cazul în care simți că și copilul tău (în vîrstă de până la 10 ani) are nevoie de ghidare.
„Nu poți înțelege cu adevărat lumea emoțiilor copilului dacă propriile trăiri rămân neclare”, explică Dan Dițoiu.
În cel de-al doilea modul „înveți ce îl ajută pe copil și, fără să vrei, vezi și unde ai nevoie de puțina grijă pentru tine. Așa alegi conștient să nu transmiți mai departe ce te-a durut”, spune el.
Desigur, explorarea autonomă are limitele ei și poți oricând lua legătura cu un terapeut online.
„Cele 70 de carduri metaforice sau cele 20 de povești, sutele de exerciții și ghidajele audio din platformă decantează foarte multe conștientizări (care sunt trimise automat pe emailul utilizatorului).
Când harta devine prea complexă sau dorința de a lucra pe o durere specifică este mare, tranziția trebuie să fie simplă.
Printr-o simplă apăsare de buton, utilizatorul poate solicita o programare online cu un terapeut acreditat, ducând revelațiile din explorarea autonomă către dinamica explorării însoțite de prezența atentă a unui psihoterapeut”, explică Dan Dițoiu.
Scrolling cu sens: hopescrolling
Umanitatea traversează o perioadă de tehnologizare masivă a vieții, unde aproape fiecare generație face „scrolling” obsesiv pe telefon, căutând adesea… nimic.
„Este un anestezic modern la dureri mai mult sau puțin conștiente, care crește de fapt nivelul de anxietate și neputință. Ceea ce propunem prin Inner‑maps este trecerea la „hopescrolling”: transformarea ecranului din anestezic în tratament. Este un act asumat, de igienă mentală, prin care consumi intențional conținut care răspunde unor nevoi reale, te ancorează în prezent și îți aduce claritate”, declară fondatorul platformei.
Millenials sau Gen Z? Doua generații, aceeași soluție
Lucrând o bună perioadă în mediul corporate, în zona de HR și a programelor de stil de viață pentru angajați (wellbeing), Dan Dițoiu a observat că nevoia de clarificare emoțională este uriașă, dar încă există rezerve în a accesa terapia 1-la-1.
„De aceea am construit Inner-maps ca un spațiu complet intim, fără ochi umani care să te monitorizeze”, spune el.
Privind în urmă la anii săi de experiență, specialistul observă o diferență clară între generații.
„Gen Z este extrem de educată psihologic, pentru ei, mersul la terapie este, înainte de toate, prevenție și apoi intervenție. Este o normalitate curajoasă, chiar un gest de asumare identitară. În schimb, Millennials și Gen X au un comportament mai degrabă orientat spre intervenție în perioade de criză (burnout, probleme de cuplu, parenting).
Prin Inner-maps ștergem această barieră de jenă socială, iar prin accesarea celor două programe, până ajungi într-un spațiu terapeutic dedicat cu cineva specializat, poți explora și găsi răspunsuri online la preocupările tale, prin exerciții create de terapeuți”, mărturisește el.
Elementul care unește cele două generații este chiar AI-ul.
„AI-ul a fost un asistent extraordinar pentru sintetizarea sutelor de tratate de psihologie și, mai ales, pentru generarea ilustrațiilor și a elementelor grafice video. În același timp, știm cu toții că răspunsurile pe care le întoarce AI-ul sunt atât de complexe pe cât sunt întrebările celui care le adresează.
Conversația este asemănătoare cu dialogul cu un interlocutor uman competent, în sensul că discuția se limitează acolo unde cel care întreabă își atinge potențialul. De aceea, interacțiunea cu platformele AI este, în esență, un test al propriei clarități. Inteligența artificială ne-a pus la dispoziție o „pensulă” incredibil de rapidă”, explică omul din spatele Inner-maps.
Însă profunzimea clinică, nuanțele fine și imaginile au fost dictate de anii de formare terapeutică și de experiența directă din „tranșeele” minții umane și ale manifestărilor comportamentale de care se bucură din plin echipa de psihoterapeuți care a lucrat la dezvoltarea platformei.
Psihoterapia își găsește în sfârșit un loc rezonabil în bugetul de cheltuieli al familiei
„Inner‑maps nu este gândit ca un spațiu care să înlocuiască psihoterapia, ci unul care creează exact acel spațiu pre‑terapeutic vital.
Prin digitalizarea interacțiunii am creat accesibilitate și rapiditate la experiențe similare cu ceea ce un psihoterapeut utilizează în cabinet. Iar asta te duce cu un pas mai aproape de tine, deoarece clarifică într-o primă etapă ceea ce trăiești și te conduce din umbră, pentru ca mai apoi să poți explora acest lucru mai profund în spațiul psihoterapiei”, explică Dan Dițoiu.
Dar, ce înseamnă concret accesibilitatea produsului? Toată experiența costă cât jumătate din prețul unei singure ședințe clasice de o oră. În ceea ce privește modulul pentru părinți, pentru aproximativ 12 lei pe zi, un părinte primește acces la instrumente de alfabetizare emoțională a copilului și metode de intervenție aplicabile ulterior acasă.
Harta e la tine. Ai curajul s-o desenezi?
Suntem obișnuiți să privim corpul fizic și pe cel emoțional ca pe un dar pe care îl ignorăm adesea până când epuizarea ne forțează să ne oprim. Credem, în mod eronat, că trebuie să ajungem la o neputință cronică, să trăim cu „dinții strânși” de durere, pentru a avea justificarea și permisiunea de a cere ajutor.
Dar drumul către vindecare începe cu un moment de liniște și cu o întrebare pe care ne-o adresăm onest, nouă înșine: „Cât de ecologică este amprenta emoțională pe care aleg să o las astăzi în viața mea și în viața celor pe care îi iubesc?”
”A pune un „început bun” înseamnă să decizi că meriți o viață trăită cu prezență și intenție, nu doar una de supraviețuire pe pilot automat. Când faci acest pas, descoperi ceva profund eliberator: rănile și durerile trecutului nu trebuie să rămână greutăți care te trag în jos. Ele pot deveni fundația, resursele pe care îți reconstruiești echilibrul”, conchide psihoterapeutul.
