Hepatita acută care îi afectează pe copii nu are legătură cu formele cunoscute ale SARS CoV-2 și nici cu vaccinul antiCovid, afirmă Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină.
El a precizat că în acest moment nu este identificată o cauză pentru cazurile de hepatită, dar sunt luate în calcul câteva ipoteze.
”Este important de spus că nu se confirmă asocierea nici cu vaccinarea antiCovid-19 (în foarte puține cazuri copiii au fost și vaccinați), și pănă acum nici asocierea doar cu infectarea cu variantele cunoscute ale SARS-CoV-2 (în special, Omicron, varianta dominantă acum).
În acest moment, nu este identificată o cauză pentru cazurile de hepatită, dar câteva ipoteze sunt luate în calcul:
- Coinfecția dintre un anumit subtip de adenovirus și un alt virus (ex. SARS-CoV-2), în care adenovirusul să acționeze ca un declanșator (adenovirusul este agentul patogen cel mai frecvent întâlnit la cazurile diagnosticate)
- Infecția cu o variantă de adenovirus care sa fi suferit mutații
- Infecția cu o nouă variantă SARS-CoV-2
- Infecția cu un agent patogen nou, despre care fie nu cunoaștem foarte multe lucruri, fie uzual nu se asociază cu afectarea de tip hepatitș (singur sau în asociere cu alți agenți patogeni)
- Expunerea la substanțe toxice, neidentificate încă prin anchetele epidemiologice”, a explicat Marius Geantă pe Facebook.
La acestea, spune medicul, se adaugă susceptibilitatea ridicată la infecții, in general, a copiilor, pe fondul restricțiilor din ultimii doi ani.
Marius Geantă atrage atenția că, dacă un copil cu vârsta între o lună și 16 ani prezintă dureri abdominale, icter, urină de culoare inchisă, scaunul deschis la culoare (alb), diaree, vărsături și uneori chiar febră, atunci are un tablou sugestiv pentru hepatită si trebuie să se prezinte la camera de gardă a unui spital de pediatrie pentru confirmare.