Primul caz de hepatită virală de origini necunoscute la copii a apărut și în România. Informația a fost furnizată inițial de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), după care a venit cu detalii Ministerul Sănătății.
Este vorba de o fetiță de 5 ani, care a fost internată într-un spital de specialitate în data de 4 aprilie.
”Nu a fost detectată nicio infecţie virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică şi este in continuare spitalizat”, a transmis Ministerul Sănătăţii.
Potrivit sursei citate, raportarea primului caz de hapatită de origini necunoscute în România s-a făcut luând în calcul definiția de caz indicată de OMS, care specifică insuficiență hepatică și icter, în condițiile în care nu există markeri de infecție virală hepatică.
”Raportarea a avut la bază definiţia OMS de caz probabil, care se referă la insuficienţă hepatică, transaminaze >500 UI şi icter la un copil la care nu exista markeri de infecţie virală hepatică. Facem aceste precizări pentru informarea opiniei publice si pentru a elimina speculaţiile care ar putea produce îngrijorare în rândul părinţilor din România”, a explicat Ministerul Sănătății.
Fetiţa nu a călătorit în străinătate şi nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa.
Ultima informare a OMS arată că cel puţin 169 de cazuri au fost raportate până acum, în 12 ţări. Cel puţin un copil a murit şi 17 au avut nevoie de transplant de ficat. Cele 169 de cazuri au fost raportate în 11 ţări din Regiunea Europeană a OMS şi în statele Unite, astfel: Marea Britanie (114), Spania (13), Israel (12), SUA (9), Danemarca (6), Irlanda (5), Ţările de Jos (4), Italia (4), Norvegia (2), Franţa (2), România (1) şi Belgia (1).
Pacienţii au vârsta cuprinsă între 1 lună şi 16 ani. 17 copii (aproximativ 10% din total) au necesitat transplant hepatic și a fost raportat cel puţin un deces.
Primul caz a fost semnalat inițial de Regatul Unit, în data de 5 aprilie. OMS precizează că nu este clar dacă creșterea puternică a raportărilor din ultimele zile este ca urmare a creșterii numărului de cazuri sau ca urmare a creșterii conștientizării cazurilor de hepatită de origini necunoscute.
Nu se cunoaște încă originea acestui tip de hepatită care se manifestă la copii. „Deşi adenovirusul este o ipoteză posibilă, investigaţiile sunt în desfăşurare pentru agentul cauzal”, arată OMS.
Cert este că printre simptomele cel mai des raportate se află: dureri abdominale, diaree şi vărsături, precum şi niveluri crescute de enzime hepatice şi icter. Majoritatea cazurilor raportate nu au avut febră, iar viruşii obişnuiţi care provoacă hepatită virală acută - cum ar fi virusurile hepatitei A, B, C, D şi E - nu au fost detectaţi în niciunul dintre aceste cazuri.