Persoanele care se consideră în mod natural „păsări de noapte” au, în medie, o sănătate cardiovasculară mai slabă decât cele care se trezesc devreme, arată un studiu amplu realiat în Marea Britanie. Asocierea este mai puternică în cazul femeilor, însă vestea e bună, pentru că riscurile pot fi reduse prin adoptarea unui stil de viață sănătos.
Cercetarea a analizat datele a aproape 323.000 de adulți cu o vârstă medie de 57 de ani. Participanții au completat chestionare privind cronotipul – preferința biologică pentru activitate dimineața sau seara – și au fost monitorizați pe o perioadă de 14 ani.
Aproximativ 24% dintre participanți s-au descris drept „persoane matinale”, 8% drept „persoane nocturne”, iar restul s-au încadrat într-o categorie intermediară.
Participanților li s-a evaluat sănătatea inimii, pe baza unor indicatori: calitatea somnului, greutatea corporală, alimentația, nivelul glicemiei, tensiunea arterială, colesterolul, fumatul și activitatea fizică. Scorul maxim a fost de 100.
În cadrul studiului, scorul mediu al participanților a fost 67,4. Femeile au avut, în general, o sănătate cardiovasculară mai bună decât bărbații (70 față de 65).
Comparativ cu grupul intermediar, „păsările de noapte” au avut o probabilitate cu 79% mai mare de a se încadra în categoria de sănătate cardiovasculară slabă (scor sub 50). În același timp, persoanele matinale au prezentat un risc cu 5% mai mic. În perioada de urmărire, persoanele care stăteau treze până târziu au avut un risc cu 16% mai mare de infarct sau accident vascular cerebral, se arată într-un raport publicat de Journal of the American Heart Association și citat de NBC News.
„Cercetările arată tot mai clar că atunci când ceasul nostru biologic este desincronizat de programul zilnic pot apărea efecte negative asupra sănătății cardiometabolice”, a explicat autorul principal al studiului, Sina Kianersi, cercetător la Brigham and Women’s Hospital și Harvard Medical School.
Potrivit cercetătorilor, riscul crescut nu este determinat doar de cronotip în sine, ci de un profil general mai slab al sănătății cardiovasculare, influențat de somn, activitate fizică și alți factori de stil de viață.
Somnul joacă un rol esențial în sănătatea inimii. Asociația Americană a Inimii a inclus somnul printre pilonii sănătății cardiovasculare abia în 2022, recomandând adulților între 7 și 9 ore de somn de calitate pe noapte.
Somnul insuficient sau de slabă calitate este asociat cu niveluri crescute de hormoni de stres, precum cortizolul, care pot contribui în timp la apariția bolilor cardiovasculare.
Concluzia studiului este că persoanele care se culcă târziu nu sunt „condamnate” la probleme cardiace, dar au nevoie de o atenție sporită asupra stilului de viață – în special în privința somnului, alimentației și mișcării – pentru a reduce riscurile pe termen lung.