Mersul pe jos a devenit o prezență tot mai rară în viața românilor, care preferă mai degrabă să-și petreacă timpul liber pe social media, arată cel mai recent studiu în domeniu desfășurat de MedLife.
Potrivit raportului, peste jumătate dintre respondenți (56%) își petrec cea mai mare parte a zilei de lucru stând jos, doar 26% merg frecvent pe distanțe mai lungi și numai 12% spun că obișnuiesc să facă drumeții sau să parcurgă trasee în natură.
Potrivit reprezentanților MedLife, poate cea mai importantă concluzie a studiului nu este despre cât de puțin mergem, ci despre cât de puțin înțelegem ce pierdem.
Românii văd mersul pe jos ca pe un sport, nu ca pe o formă de prevenție
Întrebați care sunt beneficiile activității fizice, cei mai mulți români vorbesc despre imunitate, rezistență fizică și controlul greutății. Beneficii precum reducerea stresului, reglarea emoțională, claritatea mentală, dezvoltarea rezilienței sau prevenirea comportamentelor nesănătoase sunt menționate mult mai rar.
Rezultatele sugerează că, în România, mersul pe jos este încă perceput mai degrabă ca o recomandare medicală decât ca un instrument de echilibru într-o societate tot mai expusă stresului și suprastimulării.
„Ani la rând am discutat despre activitatea fizică aproape exclusiv în termenii efectelor asupra organismului. Între timp, lumea s-a schimbat. Trăim mai repede, petrecem mai multe ore în fața ecranelor, suntem expuși permanent la stimuli și avem tot mai puține momente de deconectare. În acest context, mersul pe jos poate deveni una dintre cele mai simple intervenții de prevenție pe care o avem la îndemână, iar studiul ne arată că încă îi subestimăm valoarea”, a declarat Nicolae Marcu, director Operațiuni Medicale, MedLife Group.
Cei care merg frecvent pe jos nu sunt doar mai activi. Par să trăiască diferit
Studiul relevă diferențe consistente între persoanele care obișnuiesc să facă drumeții și cele sedentare. Acestea declară mai des că sunt mulțumite de viața lor, au mai multă energie, reușesc să se relaxeze după perioade solicitante și acordă mai multă atenție sănătății proprii.
În plus, pentru această categorie, mersul pe jos este asociat cu reflecția personală, conectarea cu natura, claritatea mentală și recuperarea după stres – beneficii care apar mult mai rar în răspunsurile populației generale.
Rezultatele nu demonstrează o relație cauzală, dar ridică o întrebare importantă: dacă una dintre cele mai accesibile forme de mișcare – mersul pe jos - este asociată cu un nivel mai ridicat al stării de bine, cât de mult ignorăm, de fapt, potențialul ei în prevenție?
O societate obosită caută recompense rapide
Studiul surprinde și o altă tendință îngrijorătoare. 84% dintre respondenți declară că au cel puțin un comportament cu risc adictiv, de la utilizarea excesivă a rețelelor sociale până la alte comportamente de recompensare imediată.
În același timp, mai bine de jumătate dintre români spun că folosesc frecvent social media, procentul crescând la 62% în rândul persoanelor care nu merg aproape niciodată în drumeții sau pe distanțe lungi.
În schimb, persoanele care practică frecvent mersul pe jos în natură declară mai des că aleg activități precum timpul petrecut în aer liber, reflecția personală sau implicarea în comunitate pentru a-și menține echilibrul emoțional.
„Datele descriu o schimbare de paradigmă. Nu mai discutăm doar despre sedentarism, ci despre felul în care oamenii încearcă să gestioneze stresul, oboseala și presiunea cotidiană. Credem că este momentul să înțelegem mai bine dacă mersul pe jos poate deveni o intervenție de prevenție cu beneficii măsurabile atât pentru corp, cât și pentru sănătatea emoțională”, a adăugat Nicolae Marcu, director Operațiuni Medicale, MedLife Group.
De la percepții la dovezi
Așadar, când vorbesc despre mersul pe jos, românii se gândesc aproape exclusiv la sănătatea fizică. La kilograme în minus. La inimă. La condiția fizică. Foarte puțini îl asociază, însă, cu ceea ce pare să lipsească tot mai mult din viața de zi cu zi: liniște, claritate mentală, echilibru emoțional și capacitatea de a gestiona stresul.
Pornind de la concluziile acestui studiu, MedLife va lansa în perioada următoare un proiect observațional, organizat în colaborare cu Asociația Tășuleasa Social, ce va fi desfășurat pe Via Transilvanica, care își propune să evalueze impactul mersului pe jos asupra sănătății fizice și emoționale în condiții reale de parcurs.
Cum au folosit piromanii pisicile pentru a răspândi incendiile forestiere în Italia
Radu Drăgușin a debutat la Fiorentina
Războiul din Marea Neagră lovește piața cerealelor. Nicio navă comercială nu a mai intrat într-un port ucrainean
De ce refuză lumea petrolul în plin război? Misterul care sfidează economia
