Statul prelungit pe scaun este adesea comparat cu fumatul când vine vorba de impactul pe care îl are asupra sănătății noastre, însă nici alternativa, aceea de a lucra în picioare, nu este întotdeauna cea mai bună opțiune.
Tulburările musculo-scheletice, care afectează spatele, gâtul, umerii, picioarele și tălpile, reprezintă cea mai frecventă problemă de sănătate la locul de muncă în Europa.
În Spania, de exemplu, 29% dintre accidentele de muncă soldate cu concediu medical în 2024 au fost cauzate de suprasolicitare fizică, iar tulburările musculo-scheletice au reprezentat 78% dintre bolile profesionale, scrie The Conversation.
Așadar, nu ar trebui să ne întrebăm dacă este mai bine să lucrăm în picioare sau stând jos, ci mai degrabă să ținem cont de cât timp petrecem într-o anumită poziție și cât de des ne mișcăm pe parcursul zilei.
Corpul uman nu reacționează bine la nicio postură statică prelungită. În timp ce statul îndelungat pe scaun tinde să provoace probleme la nivelul zonei lombare, gâtului și umerilor, orele petrecute în picioare sunt mai des asociate cu oboseala, durerile lombare și presiunea excesivă asupra picioarelor și tălpilor.
Statul în picioare și statul jos pot provoca tipuri diferite de disconfort și ambele își lasă amprenta asupra noastră, dacă poziţia este menținută prea mult timp.
Nu doar spatele are de suferit. Piciorul este fundația mecanică pe care se sprijină întregul corp: face contact cu solul, distribuie presiunea și transmite forțele către gleznă, genunchi, șold și coloană. Dacă această bază lucrează ore întregi fără pauză, restul corpului poate avea de suferit.
De fapt, într-un studiu recent asupra muncitorilor de pe liniile de asamblare, o zi întreagă de lucru în picioare a fost asociată cu modificări măsurabile ale posturii și ale distribuției presiunii pe tălpi, precum și cu disconfort frecvent la nivelul zonei lombare, genunchilor și picioarelor.
Cu alte cuvinte, nu toate picioarele reacționează la fel la aceleași cerințe de muncă, iar aceste diferențe biomecanice pot contribui la apariția disconfortului.
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (EU-OSHA) subliniază că, în general, este mai sănătos să variezi postura, să introduci mișcare și să reduci timpul petrecut în poziții statice.
Pentru ameliorarea problemei putem apela la soluții precum birouri reglabile pe înălțime, scaune și branțuri special concepute sau dispozitive precum corectoare de postură, perne ergonomice și suporturi lombare.
Însă ele nu ne pot ajuta prea mult în lipsa unor măsuri preventive, ușor de pus în practică: pauze scurte și regulate, rotația sarcinilor, ajustarea postului de lucru, încălțăminte adecvată, exerciții fizice și un program care permite mișcarea.
C.S.
