Demența este o afecțiune neurodegenerativă complexă, care afectează milioane de persoane din întreaga lume și pentru care nu există în prezent un tratament curativ. Cu toate acestea, recunoașterea din timp a simptomelor și diagnosticarea precoce permit aplicarea unor tratamente care pot încetini evoluția bolii și pot îmbunătăți calitatea vieții pacienților și a familiilor lor.
Iată zece semne de avertizare care pot indica debutul unei forme de demență, împărtășite de mai mulți experți din domeniu.
Există mai multe tipuri de demență, dar cea mai frecventă este boala Alzheimer, care afectează aproximativ șase din zece persoane diagnosticate cu această afecțiune, scrie Daily Mail.
Helen Metcalfe, asistent specializat în demență în cadrul organizației Dementia UK, a vorbit, pentru publicația The Telegraph, despre câteva dintre semnele timpurii ale bolii, pe care, retrospectiv, apropiații le recunosc ca schimbări semnificative de comportament.
„Creierul este un organ extrem de complex, iar parcursul fiecărei persoane este complet diferit. De multe ori, doar după diagnostic familiile își dau seama că existau câteva semne care nu erau evidente la momentul respectiv”, a spus Metcalfe.
Publicația a discutat și cu Jonathan Schott, medic-șef al organizației Alzheimer’s Research UK și profesor de neurologie la Dementia Research Centre, UCL.
El a explicat că, deși pierderea memoriei este simptomul cel mai cunoscut atunci când vine vorba despre demență sau Alzheimer, uneori memoria nu este afectată, iar boala se manifestă în alte zone.
„Cogniția înseamnă mai mult decât memorie. Există persoane cu demență a căror memorie este intactă. În schimb, afecțiunea le poate afecta vederea sau comportamentul. Considerăm că schimbările cerebrale care duc la demență încep cu mulți ani înainte de apariția simptomelor și debutează lent și subtil”, a spus Schott.
Dintre semnele timpurii de demență care pot apărea, unele pot fi observate în schimbări ale comportamentului obișnuit. De exemplu, persoana poate începe să acționeze în moduri social inacceptabile, cum ar fi să ia mâncare din farfuriile altora.
Pot apărea și schimbări legate de alimentație, pe care experții le consideră un semnal de alarmă. Un semn poate fi atunci când cuiva începe brusc să-i placă sau să nu-i mai placă anumite alimente.
„Se pot dezvolta aversiuni față de anumite culori, texturi sau mirosuri ale mâncării. Unii pot spune că simt un gust metalic”, a explicat Metcalfe.
Un alt tip de demență, demența cu corpi Lewy (LBD), care este înrudită cu boala Parkinson, poate provoca probleme de coordonare. Pierderea abilităților motorii fine îngreunează folosirea tacâmurilor și hrănirea de sine. LBD poate provoca și halucinații vizuale, care sunt de cele mai multe ori minore. ”De exemplu, cineva poate vedea o firimitură pe covor care nu există”, a spus Schott.
Dacă cineva începe să poftească excesiv la dulciuri, acesta poate fi un simptom al demenței frontotemporale (FTD), forma rară de demență cu care actorul Bruce Willis a fost diagnosticat în primăvara lui 2022.
Un alt simptom clasic al acestei forme de demență este schimbarea de personalitate. Aceasta se poate manifesta prin pierderea empatiei, a compasiunii și a simțului umorului, ceea ce poate semăna și cu simptomele depresiei.
„Râsul la lucruri nepotrivite sau lipsa de reacție la lucruri care înainte li se păreau amuzante pot fi, de asemenea, un simptom”, a precizat Metcalfe.
10 semne timpurii ale demenței:
- Modificarea apetitului sexual
- Comportament neobișnuit
- Lipsa de empatie
- Schimbări în obiceiurile alimentare
- Coșmaruri
- Halucinații
- Probleme de vedere
- Lovirea de obiecte
- Schimbări de vorbire
- Pierderea memoriei
O formă de FTD, afazia progresivă primară (PPA), poate face ca oamenii să nu mai înțeleagă cuvintele și să folosească un limbaj limitat, ceea ce Schott descrie drept „pierderea propriului dicționar personal. Nu găsesc cuvântul potrivit și vorbesc în generalități.”
Un alt subtip de FTD, varianta comportamentală (bvFTD), poate amplifica libidoul unor persoane, determinându-le să acționeze în moduri șocante sau deranjante pentru cei dragi.
„Unii pacienți cu bvFTD pot deveni dezinhibați și pot manifesta un comportament sexual nepotrivit, precum comentarii explicite adresate străinilor sau celor apropiați”, a explicat Schott.
Legătura dintre boala Alzheimer și problemele de vedere este bine documentată, pacienții având dificultăți în a găsi obiecte pe suprafețe aglomerate.
Schott a explicat că uneori aceste probleme pot fi cauzate de o formă rară a bolii numită atrofie corticală posterioară, „caracterizată prin degenerarea progresivă a celulelor cerebrale din partea posterioară a creierului. Afectează în general persoane în vârstă de 50–60 de ani.”
Problemele de vedere se pot manifesta și prin lovirea de obiecte. „S-ar putea să observați că cineva se lovește de un obiect. Este destul de comun ca cineva să creadă că există o treaptă când, de fapt, nu este. Ca asistent medical specializat în demență, dacă aud că cineva a avut o căzătură, verific dacă nu cumva a fost o problemă de percepție a adâncimii”, a adăugat Metcalfe.
Un alt simptom timpuriu poate fi apariția coșmarurilor. „Oamenii pot spune că visele lor au devenit mai vii. Ceea ce vedem uneori în demență este o mișcare mai accentuată în timpul somnului. Credem că aceasta este o reacție la visele foarte intense”, a spus Metcalfe.
C.S.