După numeroase scandaluri, ministrul german al Apărării a demisionat. Lasă în sarcina succesorului nişte sarcini foarte mari.
A fost o demisie anunţată. Primele zvonuri privind demisia Christinei Lambrecht din funcţia de ministru federal al Apărării au început să circule vineri seară. Şi luni dimineaţă aşa s-a şi întâmplat. Lambrecht i-a înaintat oficial cancelarului Olaf Scholz cererea de demisie. Acesta a sprijinit-o până la sfârşit pe colega sa, pe care a calificat-o încă în decembrie drept „excelentă”.
Şi asta deşi anul în care Lambrecht s-a aflat în funcţie a fost o succesiune de eşecuri şi pene. A început prin plecarea în concediu imediat după numire. Şi aparent nu a lucrat nici din concediu, de la distanţă. Apoi, în apariţiile sale oficiale a devenit tot mai clar cât de limitate sunt cunoştinţele ei de specialitate. Nu cunoştea nici gradele militare, nici diferenţa dintre o companie şi o divizie şi nici modul de funcţionare a tehnicii de luptă.
Pe tocuri în deşert
În mod repetat, ea a gafat: în timpul unei vizite la militarii Bundeswehr staţionaţi în Mali, a purtat o vestă antiglonţ, asortată cu pantofi cu toc.
De Paşte, şi-a făcut apariţia o fotografie în care era însoţită de fiul ei într-un elicopter al armatei. "În calitate de ministru sunt într-o situaţie în care am foarte puţin timp pentru viaţa mea personală şi pentru fiul meu", a replicat Lambrecht, confruntată fiind cu acuzaţia că l-a luat pe fiul ei într-o călătorie de serviciu la o unitate din nordul Germaniei, de unde a plecat ulterior cu el în concediu pe insula Sylt.
Ultima ei ispravă care i-a atras multe critici a fost un filmuleţ video pe care l-a postat de Revelion. Ministrul a făcut un bilanţ al anului ce se încheia în mijlocul unor oameni care petreceau şi lansau artificii. În mijlocul Europei, un război face ravagii, spune ea, şi legat de acest război ea are o mulţime de impresii deosebite. A avut "multe, multe întâlniri cu oameni interesanţi".
Mulţi au considerat că materialul video este penibil şi s-au întrebat cum poate o politiciană cu experienţă să facă o asemenea greşeală de comunicare.
Succesor necunoscut
Încă nu se ştie cine va fi succesorul în funcţie al Christinei Lambrecht.
În cazul în care cancelarul Olaf Scholz va dori ca guvernul său să fie în continuare alcătuit dintr-un număr egal de bărbaţi şi femei, atunci el va trebui să numească la Apărare tot o femeie. O candidată cu şanse mari ar fi în această situaţie Eva Högl, însărcinata cu chestiuni de Apărare a Bundestag.
La fel ca şi Lambrecht, Högl este juristă de profesie şi nu părea să aibă cunoştinţe de specialitate în 2020, când a preluat actuala ei funcţie. Dar ea a învăţat foarte repede. Între timp, se ştie că este perfect familiarizată cu structurile Bundeswehr. Cunoaşte problemele militarilor şi toate neajunsurile din armată.
Tehnică învechită, prea puţină muniţie, lipsă de personal
La sfârşitul săptămânii trecute, ziarul Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, FAS, a publicat un interviu cu Eva Högl în care social-democrata a subliniat care sunt problemele cu care se confruntă armata germană: există o criză în privinţa înzestrării, lipseşte o reformă de structură şi o uriaşă lipsă de personal.
Cancelarul Scholz a promis armatei 100 de miliarde de euro după invazia rusă în Ucraina. Dar, până acum, soldaţii nu au senzaţia că armata ar fi primit ceva, a declarat Högl pentru FAS.
Ea a făcut repetate propuneri pentru o accelerare a procedurilor pentru dotarea armatei. În decembrie, a cerut un raport din partea ministerului de resort pentru a vedea pe ce se cheltuiesc banii. Şi nu a primit un răspuns nici până în ziua de azi.
100 de miliarde nu sunt bani suficienţi
Doar pentru completarea stocului de muniţie, armatei îi trebuie minimum 20 de miliarde de euro. Fregate noi, tancuri sau avioane tip F-35 ar costa alte multe miliarde. La acestea se adaugă costuri de personal, investiţii în infrastructură şi digitalizare.
"Foarte multe lucruri trebuie modernizate sau achiziţionate", a mai precizat Högl.
"Faptul că forţa de intervenţie rapidă a NATO trebuie dotată cu blindate tip Marder, vechi de peste 50 de ani, arată cât de mare este nevoia de modernizare în interiorul Bundeswehr", a mai declarat ea.
Cancelaria federală decide
Un alt scandal pentru care a fost făcută responsabilă Christine Lambrecht s-a petrecut în decembrie: la un exerciţiu de trageri, toate cele 18 transportoare blindate moderne, tip Puma, s-au defectat.
Drept urmare, achiziţiile de transportoare de acest tip pentru forţa NATO de intervenţie rapidă au fost sistate. Privind înapoi, se pare că a fost o decizie pripită. Defecţiunile au fost preponderent minore. Între timp, 17 transportoare Puma au fost reparate.
Oricine va fi succesorul lui Lambrecht, acesta va trebui să tempereze situaţia şi să aplice deciziile luate la cancelaria federală. Fiindcă marile decizii se iau de către cancelar. Şi în chestiunea vizând livrarea de tancuri către Ucraina este la fel. Cancelarul ezită şi spune că toate deciziile se iau în strânsă coordonare "cu prietenii şi aliaţii noştri".
Miniştrii Apărării ai NATO se întâlnesc la Ramstein
Pe 20 ianuarie se reunesc miniştrii Apărării din ţările NATO la baza aeriană americană Ramstein, din sud-vestul Germaniei, pentru a discuta despre noi livrări de arme către Ucraina.
Marea Britanie vrea să pună la dispoziţia Ucrainei 14 tancuri tip Challenger 2. Polonia vrea să livreze Ucrainei tancuri germane tip Leopard. Şi Finlanda este de acord, dar dat fiind că aceste tancuri au fost proiectate şi produse în Germania, guvernul federal trebuie să aprobe explicit aceste livrări.
Co-preşedintele SPD Lars Klingbeil a anunţat duminică la postul de televiziune ZDF că de la Ramstein se va da un semnal clar de sprijinire a Ucrainei. La întrebarea dacă Germania ar putea livra tancuri Leopard el a răspuns că "nu există linii roşii", dar Germania "nu poate livra decât lucruri care există".
Sabine Kinkartz