- Promisiunea Berlinului că va livra tancuri armatelor de la Kiev s-a transformat în glumă în urma anunțului că vor fi gata de luptă abia în 2024.
- Opinia publică din Germania a reacționat mai rapid și a pus presiune pe guvern pentru a sprijini consistent Ucraina, dar reacțiile oficiale au fost lente și, de multe ori, ineficiente.
- Statele europene au preferat să reducă cheltuielile militare în schimbul dezvoltării economice la un nivel care i-a permis lui Putin să declanșeze un război.
- Legăturile de afaceri dintre Germania și Rusia au fost atât de strânse până la începutul invaziei, încât acum descâlcirea lor e dificilă.
- Berlinul, o țintă pentru spionii ruși. La sfârșitul lunii decembrie, un ofițer de informații german a fost arestat și acuzat de trădare pentru că a vândut documente secrete Moscovei.
Nu a existat țară occidentală mai surprinsă de invazia lui Putin ca Germania. Probabil, uimirea a fost parte a moștenirii doamnei Merkel. Guvernul de la Berlin n-a crezut niciodată că președintele rus va risca bunăstarea și liniștea poporului său pentru a alerga după himere.
Cel puțin așa gândeau liderii germani care au fost nepregătiți pentru tot ce înseamnă amenințarea lui Putin asupra Europei.
De la începutul războiului, nu a fost țară care să se bâlbâie mai des ca Germania atunci când a venit vorba de fonduri pentru susținere, dar și când a fost vorba de transferul de arme și echipament Ucrainei.
Opinia publică din această țară a reacționat mai rapid și a pus presiune pe guvernul german pentru a sprijini consistent Kievul, dar reacțiile oficiale au fost lente și, de multe ori, ineficiente.
În realitate, Germania nu s-a pregătit și nu era pregătită pentru cataclismul provocat de Putin în Europa.
Deși cancelarul Olaf Scholz a realizat pericolul declanșat de invazie, cerând reformarea sistemului de apărare, schimbările s-au lăsat așteptate.
Un ministru depășit
Christine Lambrecht, în vârstă de 57 de ani, a venit la conducerea Ministerului Apărării din Germania cu două luni înainte ca Putin să invadeze Ucraina.
Dacă n-ar fi fost război, jobul doamnei Lambrecht ar fi fost cel mai plictisitor din lume. Nu se aștepta nimeni ca Germania, înainte de 24 februarie, să joace vreun rol militar în lume, nici măcar nemții.
Dar barbaria și violența atacului rusesc au provocat panică în Europa, iar forța economică a Berlinului a devenit importantă pentru sprijinirea efortului de război al Ucrainei.
Și, astfel, Christine Lambrecht a devenit un personaj politic depășit de rapiditatea cu care se desfășurau evenimentele, nereușind să câștige încrederea comandanților militari și să modernizeze armata, aducând exasperarea printre cetățenii germani.
„Lambrecht, care nu avea nimic de-a face cu politica de apărare, nu s-a simțit ca acasă în Ministerul Apărării. Nu a reușit să dobândească competența și recunoașterea internațională care sunt esențiale pentru ca Germania să fie un garant al securității europene, după cum a anunțat cancelarul”, a scris Berthold Kohler, editor al cotidianului „Frankfurter Allgemeine Zeitung”, într-un articol în care anunță cu ușurare că ministrul Christine Lambrecht a demisionat.
Vă dăm tancuri, dar la anu’
În urmă cu o săptămână, Annalena Baerbock, ministrul de Externe al Germaniei, a făcut o vizită în Ucraina, ajungând în Harkov, al doilea oraș ca mărime al țării, situat în est, aproape de linia frontului.
În acea vizită, oficialul de la Berlin a promis că țara sa va livra tancuri Leopard pentru a ajuta consolidarea forței ofensive a Ucrainei.
Anunțul a fost primit cu bucurie de Kiev, fiind recunoscută reticența manifestată de Berlin atunci când venea vorba de a trimite echipament militar Ucrainei, mai ales că în primele luni ale războiului, guvernul german s-a opus ideii de a transfera armament greu pentru a nu escalada conflictul.
Lumea a aplaudat schimbarea de atitudine, dar după o săptămână, stupoare, transferul tancurilor Leopard ar urma să dureze mai mult de un an, pentru că atât va lua reparația acestora, fiind depozitate de multă vreme și neutilizate.
La scurt timp după ce informația a devenit publică, ministrul Apărării Christine Lambrecht și-a înaintat demisia.
Criza din domeniul militar german reprezintă o vulnerabilitate pentru întreaga Europă. Arată cât de puține s-au făcut în ultimii ani și cât de mult contează forța de apărare a SUA.
Statele europene au preferat să reducă cheltuielile militare, în schimbul dezvoltării economice la un nivel care i-a permis lui Putin să declanșeze un război.
În vacanță cu elicopterul
Labirintul în care au intrat oficialii de la Berlin de la începutul invaziei ilustrează slăbiciunile sistemului.
O mare problemă pentru cancelarul Olaf Scholz e să găsească un înlocuitor competent, în care ofițerii să aibă încredere, care să câștige respectul partenerilor europeni și să moderniza armata germană.
Ruptura dintre doamna Lambrecht și opinia publică din Germania a apărut în vară, când ministrul a folosit un elicopter al guvernului pentru a-și duce fiul în vacanță.
O altă problemă a fost acuzația că nu a reușit să distribuie cele 100 de miliarde de euro, fonduri suplimentare aprobate de guvernul german pentru a dezvolta capacitatea de apărare a țării.
A ratat realizarea unei strategii pentru utilizarea banilor, au spus liderii partidelor de opoziție din Parlament.
Legăturile de afaceri dintre Germania și Rusia au fost atât de strânse până la începutul invaziei, încât acum descâlcirea lor e dificilă. Să determini un sistem care mergea într-o direcție să se deplaseze, peste noapte, în direcția opusă nu e o treabă la îndemână.
Germania, o țintă pentru spionii ruși
Berlinul a fost și o țintă pentru spionii ruși. La sfârșitul lunii decembrie, un ofițer de informații german a fost arestat și acuzat de trădare, pentru că a vândut documente secrete Moscovei.
E ultimul eveniment dintr-o serie de cazuri care arată că sistemul politic și economic din Germania a fost infiltrat de trimișii Kremlinului.
„Concentrarea presei, de luni de zile, asupra persoanei mele cu greu îmi mai permite să vorbesc despre faptele și realizările soldaților, despre instituții și despre deciziile de politică de securitate luate în interesul cetățenilor. Munca valoroasă a femeilor și bărbaților din serviciul militar și a numeroșilor oameni motivați din domeniul industriei de apărare trebuie să rămână în prim plan. De aceea, am decis să-mi depun demisia”, a anunțat Christine Lambrecht.
Olaf Scholz trebuie să rezolve rapid criza politică din Germania și să găsească soluții pentru a livra cât mai repede tancuri Ucrainei, astfel încât Vladimir Putin să nu reușească să-și ducă la capăt planul de desființare a Ucrainei.
Guvernul de la Berlin trebuie să facă tot ce e necesar pentru a păstra și consolida alianța statelor care susțin Kievul. Europa nu are o altă soluție de supraviețuire.
Până acum, opinia publică din Germania s-a arătat mai dinamică și mai empatică față de Ucraina decât Executivul de la Berlin care a dat declarații controversate, nu a avut poziții ferme, iar ajutorul economic și militar l-a oferit cu greutate și doar în urma unor proceduri birocratice nesfârșite.