Premierul Viktor Orban şi ministrul ungar al justiţiei, Judit Varga, şi-au declarat sâmbătă sprijinul pentru Polonia, care a declanşat un nou conflict cu Bruxellesul, după ce a contestat printr-o decizie a Tribunalului Constituţional întâietatea dreptului european asupra celui naţional şi a acuzat Curtea de Justiţie a UE (CJUE) că îşi depăşeşte competenţele.
„Apartenenţa la UE nu înseamnă că Curtea de Justiţie a UE poate să treacă peste constituţiile naţionale sau că Polonia şi-a transferat în întregime suveranitatea către UE”, a scris Judit Varga pe Twitter, potrivit agenţiei MTI.
„Înţelegem deplin răspunsul Poloniei, care a fost declanşat de relele practici ale instituţiilor UE”, a continuat ea, adăugând că „ambiţiile imperiale ale Bruxellesului trebuie oprite”.
În acest timp, Viktor Orban a semnat o rezoluţie de sprijin faţă de Polonia. „Se fac eforturi pentru a priva statele membre de puteri pe care nu le-au cedat niciodată Uniunii Europene, fără revizuirea tratatelor UE şi prin extinderi viclene de competenţe”, remarcă premierul ungar în acest text.
„Întâietatea dreptului european trebuie aplicată numai acolo unde UE are competenţă, şi cadrul pentru aceasta este înscris în tratatele fondatoare ale UE”, consideră Viktor Orban.
Escaladarea conflictului
Tribunalul Constituţional din Polonia a decis joi că unele articole din tratatele UE sunt incompatibile cu Constituţia ţării, punând în discuţie un principiu-cheie al integrării europene. „Organele europene acţionează dincolo de competenţele lor”, a declarat Julia Przylebska, preşedinta Tribunalului Constituţional polonez. Ea a denunţat „ingerinţa Curţii de Justiţie a UE în sistemul judiciar polonez” şi a enumerat o serie de articole din tratatele UE care, conform judecătorilor polonezi, sunt în contradicţie cu legea fundamentală a Poloniei.
Ungaria şi Polonia, ţări conduse de guverne conservatoare, sunt criticate de Bruxelles că încalcă „statul de drept” şi „valorile europene” prin limitarea drepturilor comunităţii LGBT, prin reformele în justiţie sau refuzul de a accepta migranţi.
O serie de proceduri de infringement şi acţiuni la CJUE au fost declanşate împotriva lor de Comisia Europeană, care nu a aprobat încă planurile de redresare şi rezilienţă (PNRR) ale celor două ţări, în timp ce Budapesta şi Varşovia acuză Comisia Europeană şi CJUE de practicarea unor „standarde duble”.
S-a întâmplat și în Germania
Un precedent în contestarea întâietăţii dreptului UE asupra celui naţional a fost produs anul acesta şi de Germania, după ce Curtea Constituţională a acesteia a stabilit că Banca Centrală Europeană şi-a depăşit competenţele într-un program de achiziţionare de active de către sectorul public de pe pieţele secundare. Mai mult, judecătorii constituţionali germani au decis că o hotărâre a CJUE care validase acel program nu are efecte juridice în Germania.
Decizia Curţii Constituţionale germane a fost atunci salutată de premierul polonez Mateusz Morawiecki drept „una dintre hotărârile cele mai importante din istoria Uniunii Europene”, în timp ce Comisia Europeană a declanşat împotriva Berlinului o procedură de infringement, la care guvernul condus de Angela Merkel a răspuns estimând că ea nu are fundament şi că instanţele germane au acţionat conform dreptului european.
Însă spre deosebire de cazul deciziei germane, cea poloneză pune sub semnul întrebării fundamentele construcţiei europene, conform cărora UE, ca entitate de drept, se bazează pe principiul că toate statele sale membre recunosc supremaţia dreptului european şi faptul că numai CJUE le poate interpreta, notează agenţia Reuters.
Dreptul european are prioritate
După decizia Tribunalului Constituţional polonez, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că va face „să fie respectate principiile fondatoare ale UE”.
„Toate hotărârile Curţii de Justiţie a UE sunt obligatorii pentru toate autorităţile statelor membre, inclusiv pentru instanţele naţionale. Dreptul Uniunii are întâietate faţă de dreptul naţional, inclusiv faţă de dispoziţiile constituţionale. Acesta este angajamentul pe care toate statele membre ale UE şi l-au asumat în momentul aderării la Uniunea Europeană”, a indicat şefa executivului comunitar.
La rândul lor, miniştrii de externe francez şi german, Heiko Maas şi Jean-Yves Le Drian, au emis o declaraţie comună în care cer Poloniei să accepte întocmai legislaţia europeană şi verdictele CJUE, ei argumentând că „apartenenţa la UE este însoţită de angajamentul deplin şi nelimitat faţă de valorile şi regulile comune”.
Citeşte mai multe despre problemele UE cu Justiţia din Polonia:
