Un caz incredibil a fost adus în lumina reflectoarelor în Bulgaria, acolo unde șase persoane (inclusiv militari!) au fost arestate pentru spionaj în favoarea Rusiei.
”Este o chestiune extrem de gravă. E vorba despre o zonă strategică. Și despre siguranța unui stat NATO”, subliniază Dan Dungaciu, analist de politică externă.
”Încă o dată ar putea fi necesar să declarăm indezirabili diplomaţi ruşi. Şi în ceea ce priveşte operaţiunea de ieri, mă adresez din nou superiorilor lor pentru a înceta spionajul în Bulgaria. Prietenia este prietenie, am demonstrat-o întotdeauna”, a declarat, printre altele, premierul bulgar Boiko Borisov.
Povestea are toate ingredientele unui film cu spioni și ceva în plus, motiv pentru care l-am invitat pe Dan Dungaciu, directorul Institutului de Științe Politice și Relaţii Internaţionale al Academiei Române (ISPRI), să decripteze pentru cititorii SpotMedia.ro acest nou episod care marchează relațiile tensionate dintre NATO și Federația Rusă.
”Bulgaria nu e România”, subliniază de la bun început directorul ISPRI, în comentariul pe care vă invităm să îl citiți în continuare.
Spionajul rusesc și lipsa de fermitate
Spionajul? E ceva ce nu a dispărut niciodată, iar din 2019-2020 bulgarii au expulzat cam 5 diplomați în funcție și un membru al aparatului tehnic al ambasadei ruse.
Bulgaria nu e România, din punctul acesta de vedere. Consecința acestei lipse de fermitate (față de cum este România apropo de Federația Rusă) este și atitudinea pe care o au oficialii de la Sofia în ceea ce privește Marea Neagră: Dacă noi vrem trupe NATO la Marea Neagră, ei vor gondole și nave de turism...
Iar faptul că apar aceste declarații de la Sofia arată că în spate este o atitudine care nu e aceeași precum în România. E vorba despre o atitudine față de Rusia care e mult mai permisivă.
În al doilea rând, de data aceasta nu suntem într-o zonă de tip lobby - nu vorbim de vreo companie rusească care vrea să intre în Bulgaria, nu vorbim despre vreun exercițiu de tip corupere de parlamentari bulgari – ci suntem într-o zonă a Ministerului Apărării, deci este un atentat la siguranța națională.
Este o chestiune extrem de gravă. E vorba despre o zonă strategică. Și despre siguranța unui stat NATO.
Evident că, atunci când au văzut ce se întâmplă, bulgarii le-au raportat colegilor din NATO. De aici și reacțiile foarte rapide ale partenerilor din NATO.
Iar consecințele începem să le vedem – sunt expulzați diplomați ruși din Bulgaria în continuare.
În al treilea rând, a fost foarte interesantă reacția premierului bulgar, Boiko Borisov, care spunea ceva de genul: Iarăși trebuie să declarăm persona non grata diplomați ruși, le cer superiorilor lor să se oprească să mai spioneze Bulgaria. Prietenia este prietenie, noi ne-am demonstrat prietenia față de Federația Rusă. Nu ne mai spionați.
Parcă suntem în anii ’60, pe vremea lui Dej, când Dej spunea la Kremlin: De ce vă comportați așa cu noi? Dacă aveți ceva, veniți și întrebați-ne, că vă spunem noi. Stilul ăsta este de neimaginat la București. Asta e, într-un fel, de mirare...
Pressingul american, o coincidență?
Acum, este clar că există o presiune americană pe Rusia.
Eu nu vreau să fac speculații și să spun că bulgarii au venit cu povestea asta inclusiv pentru faptul că s-a schimbat un pic nivelul de toleranță și că s-a acutizat atenția pe Federația Rusă în regiune. E o coincidență că după ce administrația dl Biden a anunțat presiune pe Federația Rusă mai apar asemenea elemente...
E posibil să fie legat și de asta, dar este o speculație, evident. Ceea ce vreau să subliniez este că e interesantă reacția unui premier al unui stat NATO, care le spune rușilor ”Nu ne mai spionați, suntem prieteni, vă rog să ne lăsați în pace...”. E problema lor, dar cert este că e o diferență și de ton, și de atitudine, și de severitate.
Iată că pe bulgari nu i-a ajutat foarte mult această declarație de prietenie, pe care o simțim și la nivel politic, și la nivelul populației, pentru că Rusia nu crede nici în lacrimi, nici în rugăminți. Ei își fac treaba mai departe în spațiul acesta.
Iar acum situația (inclusiv a rușilor, fără să le plângem de milă) este mult mai complicată. Acest pressing îl vedem peste tot: din Ucraina în Georgia, în R. Moldova... Vedem un pressing pe Federația Rusă care a fost anunțat de administrația de la Washington.
Rămâne de văzut cât va dura acest pressing american pe Federația Rusă, pentru că noi am mai văzut asemenea momente, și de pressing, și de pace. Administrația Obama a făcut acel reset cu Federația Rusă după un an de presiuni.
Să vedem cât durează acest pressing și care vor fi consecințele. În acest moment, însă, suntem, evident, într-un tip de confruntare care generează și reacții de tip susținerea necondiționată a doamnei Maia Sandu, președintele R.Moldova, sau aceste cazuri din Bulgaria, unde severitatea e tot mai mare față de asemenea intruziuni.