Conducerea PSD ar urma să întrebe CCR dacă guvernul minoritar condus de Ilie Bolojan ar trebui să vină în Parlament și să ceară vot de încredere, invocând un posibil conflict între Parlament și Guvern. Foștii judecători constituționali Augustin Zegrean și Tudorel Toader explică de ce această strategie nu le este de ajutor social-democraților.
Cei doi au însă păreri contrare despre cât poate dura interimatul – maxim 45 de zile sau mai mult.
Potrivit unor surse social-democrate citate de Agerpres, conducerea PSD analizează posibilitatea de a fi sesizată Curtea Constituțională cu un eventul conflict între Parlament și Guvern, după ce miniștrii social-democrați și-au dat demisia şi practic s-a schimbat structura politică a Executivului.
Acest demers ar fi necesar, conform surselor, deoarece Constituția nu prevede ce se întâmplă dacă un partid se retrage de la guvernare, iar Guvernul devine minoritar, fără susținere în Parlament.
PSD ar urma, așadar, să întrebe CCR dacă acest guvern minoritar ar trebui să vină în Parlament și să ceară un nou vot de încredere.
Conform articolului 146, alin. e) din Constituție, Curtea Constituțională poate soluționa conflicte juridice de natură constituțională la cererea președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a prim-ministrului sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii.
Fostul președinte al CCR Augustin Zegrean și fostul judecător constituţional Tudorel Toader au explicat în ce condiții poate fi sesizată Curtea Constituţională pe tema unui conflict între Parlament și Guvern.
Zegrean: Grindeanu vrea să întrebe ce, cum și când să facă
Întrebat despre această ipoteză, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a răspuns ferm că CCR „nu dă consultaţii”.
„Deci Curtea Constituţională nu dă consultaţii El (liderul PSD Sorin Grindeanu - n. red.) vrea să întrebe ce să facă, când să facă, cum să facă. De ce nu cere Curţii Constituţionale să facă şi cererea în locul lui?”, a spus Augustin Zegrean, pentru News.ro.
Potrivit fostului judecător CCR, s-ar putea ajunge la Curtea Constituţională doar în situaţia în care în cele 45 de zile de interimat nu se rezolvă problema, adică prim-ministrul nu propune miniştri „plini”, cu competenţe depline, care să fie duşi în Parlament pentru audieri şi Parlamentul să-i aprobe sau să-i respingă ori dacă Parlamentul nu face moţiune de cenzură împotriva lui Ilie Bolojan.
„Dacă românii ar citi, şi-ar da seama că lucrurile astea trebuie făcute, atât ceea ce are de făcut prim-ministrul în cazul în care îi pleacă un ministru sau îi moare, cât şi ce trebuie să facă Parlamentul dacă Guvernul nu mai este în capacitatea deplină de activitate”, a afirmat Zegrean.
Zegrean: Interimatul de 45 de zile nu se poate prelungi nici măcar cu un minut
Zegrean a spus că nu contează dacă demisionează unul, doi sau mai mulţi miniştri: „Unul dacă pleacă şi trebuie să pună pe altul în locul lui, spre exemplu, dacă este de la acelaşi partid de la care a plecat celălalt, nu trebuie să meargă în Parlament, deci îl propune prim-ministrul, îl numeşte preşedintele (preşedintele României - n.red.).
Dacă însă prin procedura asta de remaniere se schimbă compoziţia politică sau structura Guvernului, atunci este obligat prim-ministrul să îi ducă în Parlament, pentru că preşedintele ţării nu îi poate numi decât după aprobarea Parlamentului. Se procedează exact ca la formarea Guvernului: anunţă, stabileşte o zi în care merge cu domnii aceia la comisiile de specialitate să-i audieze”, a explicat Zegrean, precizând că votul se dă numai în cazul miniştrilor care au fost înlocuiţi.
În ceea ce priveşte prelungirea interimatului peste cele 45 de zile, Zegrean a răspuns că acest lucru nu este posibil „nici măcar cu un minut”.
Tudorel Toader: CCR va spune că nu are competenţa
Şi fostul judecător constituţional Tudorel Toader consideră că, dacă sesizarea adresată Curţii vizează emiterea unui „punct de vedere”, a unei „opinii juridice”, atunci CCR nu-i poate ajuta pe social-democrați.
Curtea va spune că „nu are competenţa pentru a da un astfel de răspuns”, o astfel de „consultanţă”. „Şi nici nu îl înregistrează ca dosar privind excepţii sau obiecţii de neconstituţionalitate, intră în administrative şi dă un răspuns extrajudiciar”, anticipează fostul ministru al Justiției.
„Ce poate face preşedintele PSD şi preşedinte al Camerei Deputaţilor? În opinia mea, poate sesiza Curtea Constituţională cu un conflict juridic de natură constituţională, constând în faptul că prim-ministrul refuză cererea unui vot de încredere din partea Parlamentului după ce s-a schimbat structura politică a Guvernului”, a afirmat Tudorel Toader, citat de News.ro.
Sesizarea CCR, o cale de evitare a moțiunii de cenzură
Potrivit fostului judecător constituţional, CCR ar putea da un răspuns acestei sesizări în condiţiile soluţionării unui conflict juridic de natură constituţională, o competenţă „consacrată în Constituţie” la revizuirea din 2003.
În acelaşi timp, Tudorel Toader susţine că este posibilă prelungirea interimatului de 45 de zile al Guvernului Bolojan rămas după demisiile miniştrilor social-democraţi, întrucât legea privind organizarea Guvernului „nu limitează interimatul doar la 45 de zile”, însă Guvernul are „obligaţia şi interesul legitim” de a avea „competenţe depline şi de a avea încrederea Parlamentului”.
„Nu există nicio limită (în ceea ce priveşte interimatul - n.red.). Doar că îi limitează competenţele.
În plus, Guvernul este sub controlul Parlamentului. Parlamentul îl mandatează, îi dă votul de încredere, Parlamentul îi retrage votul de încredere, adică îl demite, ca urmare a unei moţiuni de cenzură, dar, sigur, aici înţeleg că se încearcă a evita moţiunea, apelându-se la instrumentul juridic mai puternic, neutru, al Curţii Constituţionale”, a mai spus Tudorel Toader, adăugând că la CCR există cauze care pot dura ani, dar şi proceduri urgente în care Curtea ar putea decide şi într-o săptămână, două cu privire la un astfel de conflict.
Procedura soluționării conflictelor juridice de natură constituțională
Potrivit Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională trebuie să menționeze:
- autoritățile publice aflate în conflict
- textele legale în baza cărora a fost formulată sesizarea
- poziția părților,
- opinia autorului cererii,
Președintele Curții Constituționale comunică cererea părților reclamate, acestea din urmă având la dispoziție 20 de zile pentru a trimite Curții un punct de vedere în privința conflictului.
După ce a primit ultimul punct de vedere de la părți, președintele Curții Constituționale stabilește termenul pentru ședința de judecată și citează părțile implicate.
Decizia prin care se soluționează conflictul juridic de natură constituțională este definitivă și se comunică autorului sesizării, precum și părților aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României.