”Moscova caută să destabilizeze fosta republică sovietică prin restricționarea livrărilor de energie și prin orchestrarea de proteste. Situația economică a multora dintre locuitori este gravă”, scrie publicaţia germană Handelsblatt.
Potrivit Societății Germane pentru Afaceri Internaționale (DGAP), marele pericol la adresa Moldovei nu este atât invadarea ei de către Rusia – „cât mai ales că demonstrațiile, care sunt legate de nemulțumiri și alimentate de actori pro-ruși, vor fi folosite pentru a răsturna Guvernul„.
Aceasta face situația din Moldova "relativ instabilă", explică politologul Stefan Meister, expert în spațiul rusesc și est-european la DGAP, într-un interviu oferit Handelsblatt.
Or, în Moldova, nervozitatea s-a intensificat duminică, în ajunul unei demonstrații împotriva guvernului pro-european și a președintelui Maia Sandu, când autoritățile de securitate au arestat 25 de persoane. Unui bărbat, identificat de poliție ca fiind un mercenar al miliției Wagner, loială Rusiei, nu i-a fost acordată aprobarea de a intra în țară.
Protestele sunt văzute pe scară largă ca fiind influențate de Partidul Șor, pro-Rusia, al cărui vicelider a recunoscut recent că protestatarii au primit bani pentru participarea lor, relatează cotidianul german.
Evenimentele vin la scurtă vreme după ce autoritățile moldovene au fost informate despre "acțiuni destabilizatoare ale serviciilor secrete rusești" care urmau să fie organizate "prin intermediul unor demonstrații" pe teritoriul Republicii Moldova. De altfel, în timpul demonstrației propriu-zise, alte peste 50 de persoane au fost arestate, subliniază sursa menționată.
Publicația germană notează preocuparea guvernului moldovean că ”Rusia ar putea trage sforile pentru o lovitură de stat cu scopul instalării unui guvern pro-rus”. Acest lucru, la rândul său, ar putea permite ca țara să fie folosită în lupta împotriva Ucrainei.
Or, fondatorul partidului, Ilan Șor – un om aflat pe lista de sancțiuni a SUA și fugit în Israel din Republica Moldova, unde riscă o lungă perioadă de închisoare după ce ar fi deturnat 700 de milioane de dolari din sistemul bancar al țării – este deja un aliat politic al Moscovei, cel puțin prin intermediul partidului său, subliniază Handelsblatt.
”Cel mai pesimist scenariu”
Politologul Stefan Meister se teme că, în cel mai rău dintre scenarii, o răsturnare politică ar putea avea loc la Chișinău anul acesta sau anul viitor. "Acest lucru nu poate fi exclus", spune el, în condițiile în care, încă din luna februarie, președinta Maia Sandu a avertizat asupra planurilor de lovitură de stat în Moldova.
În mod public, protestatarii se plâng de prețurile ridicate la energie. ”Cei care nu au copii în străinătate care să le trimită bani abia reușesc să se descurce”. Autoarea relatării, Mareike Müller, prezintă cazul Svetei, o femeie în vârstă de 45 de ani, singura persoană din familia ei care mai locuiește în Moldova.
În satul Orhei, la aproximativ o oră de mers cu mașina de Chișinău, ea vinde fructe și legume la piață. Copiii ei adulți și soțul trăiesc în Germania, spune femeia, mărturisind că ea însăși nu a călcat niciodată în această țară. Veniturile ei sunt de 150 de euro pe lună, iar factura la gaz este de 350. Femeia spune că protestele sunt binevenite, "căci, altfel, nu se schimbă nimic".
Guvernul de la Chișinău își menține calmul
Handelsblatt constată că Executivul de la Chișinău izbutește să mențină o abordare calmă, în pofida presiunilor enorme exercitate asupra sa. Deși cota de popularitate a partidului de guvernământ PAS este de aproximativ 36%, cifra este în scădere de mai multe luni.
În cadrul unui sondaj recent realizat de Fundația Friedrich Naumann, apropiată de Partidul Liberal-Democrat din Germania (FDP), 48% dintre respondenți consideră că Moldova ar trebui să se îndrepte spre UE.
În același timp, 34 la sută doresc relații mai strânse cu Rusia. Iar 80 la sută dintre oamenii intervievați sunt nemulțumiți de modul în care Guvernul administrează criza energetică din țară.
Meister: ”Forțele de securitate ale țării sunt slab instruite”
Vorbind despre vulnerabilitățile Guvernului de la Chișinău, analistul Stefan Meister de la Societatea Germană pentru Afaceri Internaționale explică, în interviul oferit Handelsblatt, că forțele de securitate moldovene sunt ”slab echipate și slab plătite”.
"În general, acesta este un guvern foarte vulnerabil", avertizează Meister. Armata Republicii Moldova numără 6.500 de militari și 2.000 de recruți, potrivit datelor oficiale.
În cel mai bun caz, spune politologul, Guvernul triumfă din nou în următoarele alegeri din 2024, în timp ce Rusia ar pierde războiul din Ucraina într-o formă sau alta. Atunci, procesul de aderare la UE, aflat în curs de desfășurare din iunie 2022, ar putea "să prindă cu adevărat viteză", iar Moldova să se elibereze de dependențele sale față de Rusia, reușind și o decuplare de la gazul rusesc.
”Transnistria separatistă primește în prezent gaz gratuit din Rusia și îl transformă în energie electrică ieftină pentru restul țării. Chișinăul se străduiește să nu cumpere gaze noi din Rusia pentru restul țării. Potrivit premierului Dorin Recean, țara este încă dependentă într-o anumită măsură de infrastructura energetică rusă. Moldova este deja conectată la rețeaua electrică europeană, dar electricitatea produsă din gaz rusesc este pur și simplu mai ieftină în acest moment”, scrie Handelsblatt.
În principiu, pașii Guvernului merg în direcția bună, spune politologul Meister de la DGAP. Cu toate acestea, eforturile ar fi "departe de a garanta stabilizarea situației", iar Moldova are nevoie de sprijin din partea UE.
De precizat că ministrul de Externe al Republicii Moldova, Nicu Popescu, a solicitat – într-un interviu oferit Handelsblatt - echipamente de apărare aeriană. Din motive de securitate, compania aeriană ungară Wizz Air nu mai zboară spre Republica Moldova, țară în al cărei spațiu aerian pătrund în mod recurent rachete.
Nicu Popescu: ”În Moldova există un consens puternic în favoarea UE”
În dialogul cu Handelsblatt, ministrul de Externe de la Chișinău, Nicu Popescu, a precizat că, în ultimul an, mediul de securitate s-a "deteriorat dramatic".
În prezent, explică Popescu, nu există o "amenințare militară imediată" din partea Rusiei la adresa Republicii Moldova. Cu toate acestea, țara este "expusă în mod constant la atacuri”. Diferite servicii de informații au avertizat recent asupra unor planuri concrete ale Rusiei de a răsturna guvernul țării.
Deși Moldova se află sub o presiune masivă din cauza campaniilor de dezinformare bine ticluite, precum și a protestelor la adresa Guvernului, Popescu nu vede în pericol aderarea țării la UE. "Chiar și cei care protestează vor să trăiască într-o țară care permite protestele".
Handelsblatt a realizat interviul cu Nicu Popescu chiar înainte ca poliția din Moldova să anunțe că a dejucat un complot rusesc de destabilizare a țării în timpul protestelor de duminică.
Întrebat care ar putea fi evoluțiile cele mai probabile în situația în care Rusia câștigă războiul, Popescu a răspuns că responsabilii de la Chișinău sunt pregătiți pentru întregul spectru de amenințări. ”Da, există multă nervozitate în societatea și economia de la noi. Însă nu suntem singuri. Legăturile noastre cu Europa și cu România ne vor permite să ne păstrăm unitatea”.
În ceea ce privește soluționarea conflictului cu regiunea separatistă pro-rusă Transnistria, Popescu a precizat că ”singura modalitate de a reunifica țara și de a obține o retragere a trupelor rusești staționate ilegal în regiune este prin diplomație și negocieri pașnice”.
Aderarea la UE, a spus șeful diplomației de la Chișinău, reprezintă prioritatea absolută a țării, iar în cadrul acestui proces nutrim speranța ajungerii la o rezolvare pașnică a conflictului. ”Este însă dificil de spus când se vor întâmpla lucrurile”, a precizat Popescu.
Întrebat dacă Moldova va trebui să renunțe în curând la principiul constituțional al neutralității militare pentru a se apăra, ministrul a subliniat că ”neutralitatea nu înseamnă indiferență față de încălcările brutale ale dreptului internațional și nici că trebuie să ne demilitarizăm, ci dimpotrivă – că trebuie să fim mai angajați ca niciodată în apărarea dreptului internațional”.
Popescu a precizat că Moldova și-a consolidat capacitățile de securitate și apărare împreună cu UE, beneficiind de un ajutor substanțial din partea Germaniei, a SUA și a României.
O țară neutră, a spus oficialul, are nevoie de prieteni și trebuie să fie capabilă să își apere cetățenii. ”În mai multe cazuri, rachetele rusești au traversat spațiul nostru aerian, așa că avem nevoie de echipamente de supraveghere și apărare aeriană”, a reiterat ministrul de Externe de la Chișinău.
Vlad Drăghicescu