PSD rămâne pe primul loc în intenţiile de vot pentru alegerile parlamentare, cu 31%, urmat în ordine de PNL şi AUR. Diferenţa PNL-AUR este sub 1%.
Jumătate dintre cei chestionaţi în cadrul unui sondaj de opinie naţional realizat de INSCOP la comanda News.ro.declară că în mod sigur ar merge la vot la alegerile parlamentare, iar aproape un sfert în mod sigur nu ar merge să voteze.
Intenţia de a merge la vot a fost evaluată pe o scală de la 1 - sigur NU la 10 - sigur DA, întrebarea fiind: ”Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, cât de sigur sunteţi că aţi merge să votaţi?”
23.7% dintre români au ales 1, 1.8% dintre români au ales 2, 1.7% au ales 3, 1.8% au ales 4, 6.8% au ales 5, 1.8% au ales 6, 2.7% au ales 7. 5.3% indică 8, 2.5% 9 şi 50.1% indică 10.
Ponderea celor care aleg nota 10 - sigur DA este foarte mare în comparaţie cu prezenţa efectivă înregistrată la scrutinele anterioare.
În ceea ce priveşte intenţiile de vot, întrebarea a vizat o listă fixă de partide, fiind: ”Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare şi ar participa următoarele partide, dvs. cu candidaţii cărui partid/ alianţe aţi vota?”.
În cazul respondenţilor care şi-au exprimat preferinţa pentru un partid din listă şi au declarat că merg sigur la vot (37.8% din eşantion):
- 31% ar vota cu PSD,
- 20,4% ar opta pentru PNL,
- 19,7% ar vota cu AUR,
- 12% cu USR.
Ar urma, în ordine, ca intenţii de vot sub pragul electoral: UDMR - 4,6%, SOS - 3,1%, Partidul Verde 2,7%, PMP - 1,7%, Pro România 1,5%, Forţa Dreptei 1%, REPER - 0.7%, Alt partid - 1,6%.
Dacă se iau în calcul respondenţii care doar au optat pentru un partid din listă, indiferent dacă merg sau nu vot, fiind excluşi nehotărâţii, au exprimat următoarele opţiuni:
- PSD - 29,1%,
- AUR - 22,4%,
- PNL - 20,4%,
- USR - 11,6%,
Celelalte formaţiuni sunt sub pragul electoral de 5% necesar intrării în Parlament.
"INSCOP Research a decis să publice în mod transparent intenţia de vot raportată la două categorii distincte de respondenţi:
- aşa numiţii votanţi cei mai mobilizaţi, adică respondenţii care aleg un partid din listă şi declară că ar merge în mod sigur la vot, fără a include nehotărâţii şi non-răspunsurile (37,8% din totalul eşantionului),
- respectiv respondenţii care aleg un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin în mod sigur la vot, fără a include nehotărâţii şi non-răspunsurile (63,8% din totalul eşantionului).
Ce constatăm din date este că PSD şi PNL obţin scoruri uşor mai bune pe votanţii foarte mobilizaţi, în timp ce AUR obţine scoruri mai bune pe votanţii care au o opţiune politică, indiferent de cât de mobilizaţi sunt.
În acest moment nu putem vorbi despre tendinţe foarte clare de evoluţie/involuţie a intenţiei de vot. În următoarele luni, conturarea acestor tendinţe va depinde în mare măsură de modul în care va evalua populaţia mersul economiei, al preţurilor, precum şi de politicile publice cu impact major precum cele legate de taxe, salarii sau pensii.
De asemenea, un rol important asupra evoluţiei intenţiei de vot îl vor avea şi subiecte din afara spectrului politicilor guvernamentale precum cazuri de corupţie sau situaţii de criză neprevăzute”, explică directorul general al INSCOP Research, Remus Ştefureac.
Datele au fost culese în perioada 15 – 22 septembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.550 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.49 %, la un grad de încredere de 95%