Majoritatea românilor consideră că lucrurile în România se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie greşită, potrivit unui sondaj al Centrului de Sociologie Urbană şi Regională (CURS) publicat duminică.
Cercetarea relevă că 69% dintre respondenţi sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie greşită, iar 22% consideră că se îndreaptă mai degrabă într-o direcţie bună. 9% nu ştiu sau nu au răspuns.
De asemenea, 41% dintre cei chestionaţi sunt de părere că peste un an de zile situaţia lor va fi mai rea, 38% - că va fi la fel, 18% - că va fi mai bună, iar 3% nu ştiu sau nu au răspuns.
Conform sondajului, principalele probleme cu care se confruntă românii sunt:
- inflaţia, preţurile - 19%
- veniturile mici (pensii, salarii)
- nivelul de trai - 17%
- corupţia, hoţia - 16%
- locurile de muncă - 8%
- economia, criza economică - 7%
- sănătatea - 7%
- datoriile externe - 4%
- educaţia - 3%
- pensiile speciale - 3%
- migraţia - 3%
- războiul din Ucraina - 3%
- clasa politică, politicienii - 3%
- infrastructura, drumurile - 3%
- taxele, impozitele - 2%
În ceea ce priveşte încrederea în instituţii, clasamentul este următorul:
- pompierii (73% - multă şi foarte multă încredere, 21% - puţină şi foarte puţină încredere, 6% nu ştiu sau nu au răspuns)
- armata (68% - multă şi foarte multă încredere, 31% - puţină şi foarte puţină încredere, 1% nu ştiu sau nu au răspuns)
- biserica (63% - multă şi foarte multă încredere, 35% - puţină şi foarte puţină încredere, 2% - nu ştiu sau nu au răspuns)
- primăria (46% - multă şi foarte multă încredere, 54% - puţină şi foarte puţină încredere)
- NATO (42% - multă şi foarte multă încredere, 52% - puţină şi foarte puţină încredere, 6% nu ştiu sau nu au răspuns)
- educaţie, şcoală, învăţământ (42% - multă şi foarte multă încredere, 54% - puţină şi foarte puţină încredere, 4% nu ştiu sau nu au răspuns)
- UE (35% - multă şi foarte multă încredere, 59% - puţină şi foarte puţină încredere, 6% nu ştiu sau nu au răspuns)
- mass-media (23% - multă şi foarte multă încredere, 72% - puţină şi foarte puţină încredere, 5% nu ştiu sau nu au răspuns)
- ONG-uri (22% - multă şi foarte multă încredere, 66% - puţină şi foarte puţină încredere, 12% nu ştiu sau nu au răspuns)
- Guvern (17% - multă şi foarte multă încredere, 82% - puţină şi foarte puţină încredere, 1% nu ştiu sau nu au răspuns)
- Preşedinţie (13% - multă şi foarte multă încredere, 84% - puţină şi foarte puţină încredere, 3% nu ştiu sau nu au răspuns)
- Parlament (13% - multă şi foarte multă încredere, 85% - puţină şi foarte puţină încredere, 2% nu ştiu sau nu au răspuns)
- partide politice (10% - multă şi foarte multă încredere, 88% - puţină şi foarte puţină încredere, 2% nu ştiu sau nu au răspuns).
Aderarea la Schengen și UE
Potrivit sondajului, cu privire la admiterea României în Schengen
- 33% dintre cei chestionaţi cred că ţara noastră mai degrabă nu va fi admisă în spaţiul de liberă circulaţie anul acesta, 27% au răspuns că sigur nu va fi admisă, 19% - mai degrabă da, 8% - sigur da, iar 13% - nu ştiu sau nu au răspuns.
- 41% dintre români consideră Austria vinovată pentru neaderarea României la Schengen, 21% - Guvernul României, 12 - Consiliul UE, 7% - partidele politice, 14% - altcineva, 5% - nu ştiu sau nu au răspuns.
- Majoritatea respondenţilor (59%) au arătat că sunt mai degrabă de acord cu afirmaţia că "statele naţionale trebuie să primească un drept mai mare de decizie", în timp ce 26% au fost mai degrabă de acord cu afirmaţia "Uniunea Europeană are nevoie de mai multă putere", iar 4% cred că nu este cazul să se schimbe ceva şi 11% nu ştiu sau nu au răspuns.
Cu cine votează
Sondajul mai relevă faptul că, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare
- 31% dintre cei chestionaţi ar vota PSD
- 19% - PNL
- 18% - AUR
- 11% - USR
- 5% - SOS România
- 4% - UDMR
- 4% - PU-SL
- 4% - PMP
- 2% - Pro România
- 2% - alt partid.
Sondajul a fost realizat la nivel naţional în perioada 12-22 septembrie pe un eşantion de 1.008 respondenţi, în vârstă de 18 ani şi peste.
Marja maximă de eroare la nivelul întregului eşantion este de +/-3,1% la un nivel de încredere de 95%.
Culegerea datelor s-a realizat prin interviu "faţă-în-faţă", la domiciliul respondenţilor, iar validarea eşantionului pe baza ultimelor date furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).