Plenul Camerei Deputaţilor a votat, luni, cu 177 de voturi pentru, 12 voturi contra şi o abţinere, cererea de ridicare a imunităţii deputatului Nelu Tătaru.
Anterior, membrii Comisiei Juridice din Camera Deputaților au dat raport favorabil privind solicitarea de ridicare a imunității lui Nelu Tătaru.
Înainte de audierea în Comisia Juridică, deputatul PNL a declarat că nu a primit niciun ban şi nu a atins niciun ban.
”Nu am primit niciun ban. Nu am atins niciun ban. Ieri am văzut prima dată sau au văzut prima dată dosarul şi vă vor da datele tehnice din dosar. Nu, n-am atins niciun ban. Au fost nişte provocări, dar vă vor spune. Nici nu i-am luat”, a spus Nelu Tătaru, la Parlament.
El a arătat că este chirurg de 25 de ani şi de 18 ani şi jumătate în Huşi.
”Dacă există în cei peste 20.000 de pacienţi pe care i-am internat, pe care i-am tratat, pe care i-am operat sau pe care doar i-am consultat vreunul care să spună în această viaţă că doctorul Tătaru a cerut sau a condiţionat actul medical, atunci...
Ca să mă înţelegeţi foarte bine, 60%, mai mult de 60% din timpul meu în Huşi este în spital. Spitalul este casa mea. Acolo consult, acolo dorm, acolo mănânc, mănânc împreună cu colegii mei”, a mai afirmat Tătaru.
Întrebat de jurnaliști dacă a primit bani sau produse de la pacienți recunoscători, Nelu Tătaru a spus că recunoștința pentru el este „zâmbetul lor, faptul că ei pot pleca pe picioare acasă și zâmbetul pe care îl primesc inclusiv în oraș”.
Fostul ministru al Sănătății adaugă faptul că o să vrea, ca prin avocații săi, să se facă expertiză la fotografiile apărute în spațiul public în care apar bani pe biroul său, „să vedem ce e cu ele”.
Întrebat dacă a primit găini, ouă și rațe, așa cum spun procurorii, Nelu Tătaru a răspuns: „Nu, exclus”.
Despre votul pentru ridicarea imunităţii, Nelu Tătaru a precizat că vrea să dea la o parte orice piedică pentru a se afla adevărul.
”Sunt nevinovat. Am fost un om discret, am fost un om la locul lui. Nu voi comenta această decizie, chiar dacă nu m-a consultat nimeni din PNL”, a completat Tătaru, arătând că nu a discutat cu nimeni din conducerea PNL, după scandal.
”Dacă într-adevăr domnul Tătaru ar fi fost prins cu vreun ban în mână, dacă într-adevăr domnul Tătaru a luat, a pus mâna pe vreun ban, de ce Poliţia care stătea la uşă nu a făcut un proces verbal de flagrant, să-l prindă cu banii în mână în acel moment?”, a spus şi avocata lui Nelu Tătaru.
Parlamentul votează cererea de ridicare a imunității
Ridicarea imunităţii parlamentarului se face cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi.
Articolul 193 din Regulament prevede că deputaţii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei Deputaţilor, după ascultarea lor.
Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie se adresează preşedintelui Camerei Deputaţilor de către ministrul Justiţiei. Săvârşirea sau descoperirea ulterioară a unor noi fapte penale determină introducerea unei noi cereri de reţinere, arestare sau percheziţie.
Preşedintele Camerei aduce la cunoştinţă deputaţilor cererea, în şedinţă publică, după care o trimite de îndată Comisiei Juridice, de disciplină şi imunităţi spre examinare, care va stabili, prin raportul său, dacă există sau nu există motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărârea comisiei se adoptă, în cel mult 5 zile de la sesizare, prin votul majorităţii membrilor acesteia. Votul este secret.
Ministrul Justiţiei va înainta Comisiei Juridice toate documentele pe care aceasta le solicită; în caz de refuz comisia se va adresa Camerei Deputaţilor, prin intermediul Biroului Permanent, pentru a hotărî cu privire la acest refuz.
Cererea prevăzută la alin. (2), împreună cu raportul comisiei, se înaintează grupului parlamentar din care face parte deputatul în cauză. Grupul îşi va exprima punctul de vedere cu privire la cerere într-un raport scris, în termen de 5 zile de la data sesizării grupului.
În cazul deputaţilor care nu fac parte din nici un grup parlamentar, aceştia pot să depună la Biroul Permanent punctul de vedere cu privire la cerere.
Raportul comisiei împreună cu raportul grupului parlamentar se înaintează BP şi se supun dezbaterii şi aprobării Camerei Deputaţilor.
Camera Deputaţilor se va pronunţa asupra măsurii în cel mult 20 de zile de la sesizare, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
De ce este acuzat Nelu Tătaru
Fostul ministru al Sănătăţii Nelu Tătaru ar fi primit ca mită, în decurs de 3 luni, sume de bani între 100 şi 500 de lei, precum şi alimente, de la 45 de persoane, conform DNA. Tătaru, însoţit de avocat, a fost prezent joi la sediul DNA Iaşi, unde i s-au prezentat acuzaţiile din dosar.
„Sunt nevinovat. Nu am văzut probe, nu am condiţionat şi nu am cerut niciodată nimic în actul medical. Las justiţia să-şi facă treaba şi vedem ce va fi. Din punctul meu de vedere trebuie să ne punem întrebări: de ce nu a existat un flagrant? Cred că este o problemă”, a spus Nelu Tătaru.
Prim-vicepreşedintele PNL, Rareş Bogdan, a comentat situaţia şi a afirmat că „dacă iei un ou, iei o găină, un cocoş şi o curcă sau bani, e acelaşi lucru”. El a precizat că acest caz nu a picat bine liberalilor. „L-am cancelat, l-am scos de la preşedinţia filialei şi de pe lista de deputaţi şi senatori”, a subliniat Rareş Bogdan.
Şi premierul Marcel Ciolacu, preşedinte al PSD, a declarat vineri că PSD va vota pentru ridicarea imunităţii fostului ministru al Sănătăţii, Nelu Tătaru, el arătând că nu a mai fost nicio excepţie de foarte mulţi ani şi că, în sfârşit, au înţeles că Parlamentul nu este pentru imunitate pentru fapte penale, ci pentru declaraţii politice.