Trebuie insistat în continuare și găsite soluții politice pentru a rezolva și Schengen-ul terestru. Pe de altă parte, trebuie să ne pregătim și noi cumva aceste frontiere, spune comisarul Adina Vălean, care însă nu poate vorbi despre un calendar clar de intrare completă în Schengen.
Adina Vălean a răspuns câtorva întrebări, în marginea evenimentului Connecting Europe Days 2024, organizat la Bruxelles și deschis împreună cu premierul Belgiei, Alexander De Croo.
Tema în România rămâne Schengen. Am intrat cu aeroporturile și maritim în Schengen. Există un calendar pentru aderarea completă, terestră?
Dacă există, e cunoscut de cei care se ocupă de dosar, să spunem, adică cei de la Afaceri Interne. Eu nu îl cunosc, nu știu să existe. Știu că există ambiția de a intra cât mai repede în Schengen. Am văzut și eu, ca și dvs, declarații care vorbesc despre un proces ireversibil, despre faptul că există speranța să intrăm cât mai repede, poate chiar la sfârșitul anului.
Poate să fie un moment care va crea o breșă. La fel de bine, se poate să existe o încăpățânare, o opoziție pentru aderarea terestră. E greu de spus.
În teorie, totul este posibil: se poate să intrăm anul acesta, se poate să mai aşteptăm foarte multă vreme.
Nu ştim nici viitorul Schengen care va fi.
Economic, ne-ar fi foarte util să avem şi Schengen-ul terestru, asta este clar. Şi nu numai economic, ci şi din punctul de vedere al impactului pe care o frontieră Schengen îl are în regiunea respectivă pentru locuitori. Trebuie insistat în continuare şi găsite soluţii politice pentru a rezolva Schengen-ul terestru. Pe de altă parte, trebuie să ne pregătim şi noi cumva aceste frontiere. Sunt lucruri care depind şi de noi: a avea condiţii foarte civilizate, a avea un sistem de coadă electronică, a încuraja parcări securizate cu toate facilităţile în zonă, astfel încât să nu se creeze o coadă la frontieră, introducerea documentelor electronice care să se verifice electronic.
Am văzut toate acestea când am făcut coridoarele verzi în timpul pandemiei, că se închiseseră toate granițele între state și am văzut ce înseamnă o graniță ridicată, dar am putut imagina soluții de a depăși o situație de blocaj și de a nu pune nici lucrători în pericol.
Suntem într-un context de război, am mai vorbit. Îmi spuneați data trecută că în runda aceasta, a doua de proiecte pentru mobilitate militară, România nu a reușit să facă niciun proiect bun încât să putem transporta arme, tancuri, diverse lucruri spre zona de război. Stăm mai bine acum, la o lună distanță?
Din păcate, bugetul de mobilitate militară a fost consumat la nivelul Uniunii Europene. Nu mai există posibilitatea de a depune proiecte, dacă nu cumva se va suplimenta bugetul. Au fost cele care au avut deadline în ianuarie și acolo România mai are proiecte incluse, care sper să fie de succes, numai că rezultatele vor veni în iunie. Deci în momentul de față nu pot să spun, pentru că nu am evaluarea experților pe proiectele respective.
Din păcate, n-am avut proiecte competitive la mobilitatea militară. Cred că singurul care a trecut a fost unul asumat la nivelul Uniunii Europene, și anume al României și Bulgariei, privind un nou pod Ruse-Giurgiu.
Cum stăm la infrastructura militară?
Chestiunea asta cu mobilitatea militară datează de dinaintea izbucnirii războiului în Ucraina.
Prima dată când România a fost pusă în fața situației de a livra proiecte pentru așa ceva, am avut cinci poduri. Deci asta înainte de război. La primul call de proiecte, România a venit cu cinci poduri și au și fost finanțate corect.
Acum au venit cu niște drumuri care să folosească cumva accesul ăsta dinspre Ucraina, dar proiectul n-a fost punctat suficient de către experți.
Restul proiectelor cu care a venit se pot îmbunătăți, în special cu ajutorul experților Comisiei, care ar trebui să vadă această proiecte nu numai cu o zi înainte sau deloc.
Când vom avea autostrada de la Constanța până, să zicem, la Lisabona?
Asta depinde de noi și mai departe de fiecare stat membru, dar în principiu fiecare răspunde de dezvoltarea infrastructurii din țara lui, iar noi sprijinim foarte mult trecerile dincolo de frontieră.
În 2030, asta spune legea europeană. Deci acesta este un regulament european, e obligatoriu.
Dar cu trenul din București în Timișoara, când facem mai puțin decât se fac acum, cred că 12 ore?
Vor fi coridoare europene, am unificat pe hartă autostrăzile cu coridoarele de marfă şi de tren, astfel încât să putem, în perspectivă, să avem mai multă sinergie şi multi-modalitate, adică să se completeze cele două tipuri de infrastructură. România a căpătat şi un coridor în plus, Nord-Sud, care trece până la noi şi care se conectează cu Constanţa pe zona Vest-Est.
Deci în 2030, din nou, conform legislaţiei europene.
Cum se poate face asta? Fizic schimbăm calea ferată, pentru că din câte știu eu, problema nu e trenul în sine, ci infrastructura propriu-zisă, calea ferată?
România ar trebui să aibă proiecte de reconstruire, de electrificare, probabil pe porțiuni. Asta înseamnă și pe calea ferată, dar și pe trenuri.
Marile aeroporturi din Europa vor fi sufocate în vara aceasta?
Mai puțin decât vara trecută. Va fi mai bine, cel puțin din evaluarea noastră, avem un grup de lucru cu care pregătim sezoanele și a funcționat și anul trecut. Am știut anul trecut că nu o să meargă foarte bine pentru că erau foarte multe servicii care nu erau acoperite bine de personal. Sperăm că vara asta o să fie mai bine, deși preconizăm o ușoară creștere a traficului.
Ce comisariat ați cere pentru România, dacă ați fi în poziția asta de negociere, unde ar trebui să ne concentrăm, ce să cerem?
Depinde foarte mult de cine va fi președintele Comisiei, care are probabil o viziune în felul în care va arăta Comisia, vor exista anumite priorități, care se discută deja între statele membre și președintele Comisiei dinainte de a fi persoana respectivă propusă, astea sunt negociate. Și atunci dacă la nivel european rezultă niște priorități, cum ar fi reindustrializarea Europei, ceri portofoliul de industrie, dacă prioritatea e Armata comună, ceri portofoliu de apărare.
Trebuie să vezi și pe ce buget urmează să stea.
Vă așteptați la o economie de război după alegeri, pentru că se tot vorbește că Uniunea Europeană va trece la economia de război? Ne-ar folosi portofoliul de industrie?
Ne folosește, pentru a ne crește reziliența. Pentru că toate aceste mega-proiecte pe care le avem cu sustenabilitatea, decarbonizarea, problemele pe care le avem cu lanțurile logistice, uitați-vă, o să am săptămâna viitoare G7 și Marea Roșie este foarte sus pe agendă, pentru că ne costă îngrozitor economic pe noi în Europa, ceea ce se întâmplă în Marea Roșie, costurile cresc exponențial acolo.