Ursula von der Leyen, 65 de ani, a fost propusă în 2019 la conducerea Comisiei Europene de către Angela Merkel. De formație economist și medic, ea a deținut portofoliul de ministru al Apărării în Germania, fiind membră a Uniunii Creștin Democrate.
Șefa Uniunii Europene încearcă să-și păstreze poziția și după alegerile din data de 9 iunie, dar o astfel de perspectivă se îngustează tot mai mult.
Deși Partidul Popular European nu va obține cu mult mai puține mandate de parlamentari decât în urmă cu cinci ani, conform sondajelor, actualul comisar e tot mai criticat pe culoarele de la Bruxelles din cauza „aroganței”, a faptului că „e convinsă că poate scăpa de orice acuzații” și că „mici greșeli sunt folosite împotriva ei”, a declarat o sursă care a dorit să-și păstreze anonimatul pentru publicația Politico.eu.
Ursula von der Leyen a primit susținerea Partidului Popular European pentru un nou mandat la congresul organizat în luna martie la București, dar e contestată de tot mai mulți reprezentanți ai altor familii politice europene.
Cea mai mare problemă pe care o are e legată de ancheta procurorilor europeni în legătură cu negocierile opace dintre Comisia Europeană și conducerea Pfizer cu privire la livrările de vaccin în timpul pandemiei.
„Ursula von der Leyen a avut un schimb de mesaje și telefoane cu Albert Bourla, directorul executiv al Pfizer, un furnizor de vaccinuri pentru blocul statelor europene. Și, în timp ce vorbeau, două lucruri au devenit clare: Pfizer avea mai multe doze de oferit – mult mai multe. Iar Uniunea Europeană era încântată să le aibă”, scria jurnalista Matina Stevis-Gridneff, în septembrie 2021, pentru New York Times.
A început ancheta, s-a blocat finanțarea
La începutul lunii aprilie, Parchetul European (EPPO), condus de Laura Codruța Kovesi, a preluat ancheta procurorilor belgieni care „investigau acuzațiile de săvârșire a unor infracțiuni în legătură cu negocierile privind vaccinurile dintre președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer”, conform declarației purtătorului de cuvânt al procuraturii din Liege, Belgia.
Investigația poate pune capăt carierei politice a Ursulei von der Leyen, care e cercetată pentru încheierea unui contract netransparent în valoare de 1,8 miliarde de euro cu compania farmaceutică Pfizer pentru livrarea de vaccinuri anti-Covid.
Ursula von der Leyen a negociat un acord de mai multe miliarde de dolari din banii contribuabililor europeni. Parlamentul European ar trebui să poată să afle ce s-a întâmplat. O întâlnire secretă, cu ușile închise, la care au participat doar președinții grupurilor politice, nu înseamnă responsabilitate din partea Comisiei Europene.
Robert Roos, membru al Parlamentului European, grupul conservatorilor
La scurt timp după ce procurorii europeni, conduși de fosta șefă DNA, au primit dosarul din Belgia, reprezentanții Comisiei Europene au anunțat-o pe Kovesi că la sfârșitul anului va înceta finanțarea serviciilor de IT ale EPPO, în valoare de 5 milioane de euro.
Decizia va duce, practic, la încetarea activității Parchetul European, care nu va avea fonduri să plătească licențele programelor de computer pe care le utilizează.
Fără acești bani, de pe calculatoarele EPPO nu se va mai putea da nici măcar un mail.
„Decizia unilaterală de a pune capăt, la 31 decembrie 2024, furnizării serviciilor menționate către EPPO prezintă un risc ca parchetul independent al Uniunii Europene să se afle în imposibilitatea de a-şi mai îndeplini sarcinile şi de a-şi îndeplini misiunea… este de datoria Comisiei să se abțină de la orice măsură ce ar putea pune în pericol atingerea obiectivului încredințat EPPO de a combate infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii”, se arată în scrisoarea trimisă de Laura Codruța Kovesi Comisiei Europene.
Corupție și conflict de interese
Conform mai multor surse, tensiunile dintre Comisie și EPPO au legătură cu investigarea Ursulei von der Leyen pentru „imixtiune, abuz în funcțiile publice, distrugerea SMS-urilor, corupție și conflict de interese”, cum se precizează în dosarul de cercetare penală făcut de procurorii belgieni.
Comisia Europeană a dat un răspuns scrisorii Laurei Codruța Kovesi, în termenul legal de 15 zile, în care spune că: „își exprimă disponibilitatea de a continua să sprijine serviciile informatice ale EPPO în viitorul apropiat, în anumite condiții specifice”, precizând că nu se vor face și alte comentarii.
Faptul că reprezentanții Comisiei Europene nu enumeră condițiile în care va continua finanțarea EPPO poate fi interpretat ca o presiune pusă pe modul de desfășurare a activității acestei instituții.
Contracte inaccesibile, informații secretizate și mesaje text imposibil de accesat, deoarece multe SMS-uri au fost distruse. Avem de-a face cu o reluare a cazului Pfizergate în care a fost implicată Ursula von der Leyen, în legătură cu contractele pe care Comisia Europeană le-a semnat cu o companie farmaceutică pentru a achiziționa un număr uriaș de doze de vaccinuri anti-Covid.
Emanuele Bonini, comentator EUnews.it
Investigarea şefei Comisiei Europene în mijlocul unei campanii electorale continentale de care depinde și destinul politic al Ursulei von der Leyen este un test important pentru românca Laura Codruța Kovesi, dar și pentru tânăra și incomoda instituție pe care o conduce.
Kovesi: Nu avem dosare care stau în fișet
„În ceea ce privește investigația pe care noi o desfășurăm în legătura cu achiziția de vaccinuri anti-Covid, este un caz complex, în care sunt implicate activități investigative pe teritoriul mai multor țări, care trebuie verificate”, a declarat Laura Codruța Kovesi, la începutul lunii martie, într-un interviu acordat spotmedia.ro, realizat de Ioana Ene Dogioiu.
„Politica noastră de comunicare cu privire la acest dosar a fost ca până în momentul în care nu avem ceva concret nu vom spune nimic. Cu siguranță, în momentul în care o să putem spune ceva public, o vom face. Dar ancheta este în curs”, a mai spus șefa procurorilor europeni.
„Sistemul pe care îl avem în cadrul EPPO, cu camere permanente (echipe - n.red.) care monitorizează periodic investigația, face să fim siguri că în fiecare dosar se lucrează cu ritmicitate. Nu avem dosare care stau într-un fișet și nimeni nu lucrează la ele”, a mai adăugat Laura Codruța Kovesi.
„Fiecare cameră permanentă, formată din trei procurori europeni, din trei state membre diferite, analizează, de obicei, într-un interval de șase luni, ce se întâmplă în dosare și dau instrucțiuni ce trebuie să se întâmple mai departe. Acest lucru e valabil și în acest dosar”, a explicat fosta șefă a DNA.
Relația dintre Comisie și Parchetul European în delicata situație în care „prim-ministrul UE” e subiectul unei investigații pentru încălcarea legii reprezintă un punct de cotitură în ce privește determinarea liderilor politici de a reacționa corect la solicitarea opiniei publice de limitare a corupției la nivel european.
Recâștigarea încrederii
Obiectivele cele mai importante ale EPPO sunt de a ancheta și de a-i trimite în fața judecătorilor pe cei care deturnează fondurile europene.
Încă din anul 2007, de la adoptarea „Tratatului de la Lisabona”, constituția Uniunii Europene, articolul 86 a creat cadrul legal pentru apariția instituției.
A fost nevoie de 12 ani și un lung șir de negocieri politice între statele membre pentru numirea primului procuror-șef european, în persoana Laurei Codruța Kovesi.
Comisia s-a străduit să ofere cea mai mare transparență posibilă în negocierile pe care le-a purtat cu companiile pentru achiziționarea de vaccinuri. Negocierile pentru contractul în cauză s-au desfășurat pe baza unor acorduri încheiate cu toate statele membre, prin care Comisia a fost mandatată să negocieze cu producătorii de vaccinuri, prin implicarea unei echipe mixte de negociere, formată din reprezentanți ai Comisiei și ai mai multor state membre.
Stella Kyriakides, comisar Sănătate și Siguranță Alimentară, răspuns la o interpelare din Parlamentul European în legătură cu ancheta procurorilor belgieni asupra Ursulei von der Leyen
Instituția a început să funcționeze în data de 1 iunie 2021, fiind susținută de 22 de state membre din 27, printre care și România.
Posibilitatea ca Ursula von der Leyen să rămână la conducerea Comisiei este nesigură, deși Partidul Popular European are mari șanse să câștige din nou alegerile cu un scor asemănător celui din 2019.
Conform sondajelor, PPE va obține 177 de mandate, în comparație cu 182, în urmă cu 5 ani. De asemenea, grupul socialiștilor și Renew Europe vor avea scoruri asemănătoare, ceea ce înseamnă că nu se va schimba nimic fundamental în politica europeană în următorii cinci ani.