În România, companiile fictive pot să trăiască fără a fi deranjate, nivelul de detecție este foarte scăzut. Dacă descoperi o fraudă sub 1.000.000 euro, niciodată nimeni nu va mai investiga, nu va încerca să vadă cine este în spatele companiilor, câte tranzacții au fost posibile, dacă este o fraudă mai mare sau nu, afirmă procurorul sef EPPO, Laura Codruța Kovesi.
În partea a doua a interviului în exclusivitate pentru SpotMedia.ro, Laura Codruța Kovesi a vorbit despre mari dosare care privesc România, dar și despre intențiile sale la alegerile prezidențiale:
- Anul trecut România a sesizat EPPO cu 4 cazuri de fraudă cu TVA și un caz de fraudă vamală: “nu suntem acolo unde ar trebui să fim”.
- Nu exclud sesizarea CE privind impunitatea pentru evaziune sub 1 milion de euro.
- EPPO a deschis în România 260 de investigații cu prejudicii de peste 1,9 miliarde de de euro
- Dosarul vaccinurilor antiCOVID de la EPPO este în curs.
- Dosarul BMW-urilor pentru poliție deschis la EPPO nu a fost finalizat și cu siguranță va fi afectat de clasarea decisă la DNA pe același subiect.
- Confirm deschiderea dosarului subvenție pentru stuf.
- La prezidențiale, oamenii vor un candidat real, nu fantome.
În toamna lui 2022 ați venit la ministerul de Finanțe să vorbiți despre faptul că România nu sesizează fraudă cu TVA. Sesizări pentru fraudă vamală și cu TVA la nivel zero, îmi spuneați atunci într-un interviu. I-ați mai dinamizat ?
Vestea bună este că s-au dinamizat. Am primit anul trecut cred că patru sesizări de la ANAF și două de la Autoritatea Vamală. Vestea proastă este că nu suntem acolo unde ar trebui să fim.
Tot anul trecut doar 6 sesizări?
Da. Toate aceste sesizări le-am primit doar la biroul din București, pentru birourile din Iași, Cluj și Timișoara nu am primit.
Noi am deschis și alte investigații de fraudă cu TVA în România, dar din oficiu, pe baza informațiilor pe care le-am avut în dosarele care sunt investigate în alte state membre sau din diverse alte surse, nu primite de la autoritățile naționale.
Când am avut această întâlnire la ANAF, am stabilit că deși competența noastră este de 10 milioane de euro, tu nu trebuie să ai o pagubă de 10 milioane de euro în România, pentru că noi suntem un birou unic cu competență în 22 de state membre.
În Portugalia, un inspector de la finanțe a văzut că o companie are venituri de câteva sute de milioane de euro cu doi angajați și, pe bună dreptate, s-a întrebat cum este posibil.
A văzut că această companie avea relații comerciale cu alte companii din alte state membre și în acel moment a venit la EPPO, știind că noi avem acces la bazele de date, avem propriii investigatori financiari și analiști. În acest fel am reușit să descoperim că în acea rețea erau implicate peste 9.000 de companii.
Există și rețeaua numită Eurofisc, din care România face parte, o rețea în care se schimbă informațiile, în special despre companiile care au fost create ca paravan în scopul de a produce fraude.
În momentul în care ai o companie, o verifici în acea rețea și cu siguranță ai acolo un steguleț roșu care îți spune dacă este o problemă cu ea.
Acest lucru a fost clarificat cu ei. Vestea bună este că au început să vină sesizări, dar tot nu suntem acolo unde ar trebui să fim.
Revenind puțin la chestiunea modificării legislației privind impunitatea până la 1 milion de euro evaziune fiscală, imediat ce dvs. ați luat poziție, premierul Ciolacu spunea că dacă parchetele vor considera că această nouă legislație nu este benefică, este dispus oricând să renunțe. PÎCCJ și DNA, au tăcut însă asurzitor. Târziu, dl Florența a spus, întrebat într-un interviu, că n-ar fi rău să fie mai bine. V-a surprins această atitudine a șefilor parchetelor din România?
Parchetul European a reacționat. Mi-e greu să apreciez de ce nu au fost și alte reacții. E posibil ca procurorii naționali să nu vadă întreaga amploare a acestui fenomen. Am văzut totuși că procurorul general a reacționat.
Una dintre obligațiile EPPO este să monitorizăm ceea ce se întâmplă legat de investigațiile noastre, să vedem dacă există o problemă cu cooperarea în legătură cu statele membre și în acel moment putem să informăm Comisia Europeană (CE). Un semnal de alarmă către guvern deja l-am tras.
Veți sesiza și Comisia Europeană?
Așteptăm să vedem evoluțiile. Deocamdată, din ce am văzut noi în spațiul public, legea este supusă controlului CCR și așteptăm să vedem ce se va întâmpla. Cu siguranță urmărim acest subiect.
Dar înțeleg că nu excludeți această posibilitate a sesizării CE.
Nu. În general, am făcut astfel de sesizări atunci când am identificat incompatibilități între legea la națională și legislația europeană, atunci când am identificat situații de politică penală care ne afectează activitatea. Cred că în aproape toate statele membre am identificat probleme și le-am trimis mai departe Comisiei Europene.
(Despre sesizările primite din România și ce reclamă românii la EPPO, la minutul 6)
Avem acum o echipă puternică în România. Din păcate, timp de 2 ani de zile a fost foarte greu să ocupăm posturile pe care le-am avut acolo. Am lucrat la jumătate din capacitate.
Avem 20 de procurori, avem patru birouri: Timișoara, Cluj, Iași, București. Deci orice român care crede că are informații și știe că are informații despre o fraudă cu TVA, despre infracțiuni cu bani europeni se poate adresa Parchetului European, fie online, fie direct la sediile noastre și cu siguranță noi evaluăm toate informațiile pe care le primim.
Câte dosare aveți deschise în acest moment în România și cu ce prejudicii?
Avem 260 de investigații în care cercetăm prejudicii de peste 1,9 miliarde de de euro, șapte dintre ele vizează fraudă cu TVA, iar valoarea acestor prejudicii este de 55 de milioane de euro.
Săptămâna aceasta am avut trei operațiuni mari, două dintre ele au fost legate și de România. Paguba a fost de 220 de milioane de euro la exporturile de alcool. Am efectuat peste 180 de percheziții și au fost implicați peste 680 de anchetatori fiscali și ofițeri de poliție din 17 țări.
Am reușit să confiscăm smartphone-uri în valoare de peste 15 milioane de euro, un iaht, 1,2 milioane de euro în numerar și criptomonede, mai multe mașini de lux, bijuterii, ceasuri și 2,5 kg de aur.
Am constatat în acest dosar că au fost activități desfășurate și pe teritoriul României. Deci, o parte dintre aceste cauze cu TVA pe care noi le-am deschis în România pleacă de multe ori și de la informații care ne vin din alte state.
Spuneați ceva mai devreme că în cadrul investigațiilor dvs. ați descoperit adevărate centre de consultanță: unde e cel mai bine să îți plasezi banii? Este România o țară recomandată pentru astfel de activități?
Avem o echipă dedicată pentru fraudele cu TVA și dacă întreb membrii acestei echipe, care e formată din analiști și investigatori financiari care au acces la majoritatea dosarelor cu TVA - ce puteți să-mi spuneți despre România din perspectiva TVA?, au foarte multe lucruri de spus.
Este o țară în care aceste companii fictive pot să trăiască fără a fi deranjate, în care nivelul de detecție este foarte scăzut și atunci foarte multe dintre aceste tranzacții, foarte multe dintre sumele bani care se plimbă prin diverse conturi bancare trec de foarte multe ori în România. Un număr mare de persoane interpuse din România sunt sunt folosite.
O altă caracteristică este faptul că avem foarte multe companii străine, dar la care lucrează cetățeni cu naționalitate română și care fac posibil tot acest transfer de bunuri și de informații.
Dacă această lege va intra în vigoare, cu siguranță va fi ca o invitație pentru cei care vor să comită astfel de fapte să vină în România, pentru că, așa cum am spus, nivelul de detectare și raportarea acestor infracțiuni la poliție și la parchet, practic nu va exista.
Dacă descoperi o fraudă sub 1.000.000 euro, niciodată nu va mai ajunge la parchet. Niciodată nimeni nu va mai investiga, nu va încerca să vadă cine este în spatele companiilor, câte tranzacții au fost posibile, dacă este o fraudă mai mare sau nu.
Grupurile organizate sunt foarte flexibile și exploatează orice vulnerabilitate care le face viața mai ușoară.
Nicio țară nu este protejată împotriva grupurilor organizate. În Europa nu există nicio țară curată. Nici n-aș spune că nivelul de corupție sau de fraudă în România este mai mare decât în altă parte. Dar există anumite vulnerabilități ale legislației în România care pot fi exploatate.
Există câteva dosare foarte mari care au atras atenția în România. Dosarul vaccinurilor antiCOVID din România a avansat, există suspecți. Ce se întâmplă cu dosarul vaccinurilor antiCOVID deschis la EPPO în 2022?
Nu știu ce investighează DNA, nu am văzut dosarul. În ceea ce privește investigația pe care noi o desfășurăm, este un caz complex, sunt implicate activități investigative pe teritoriul mai multor țări, care trebuie verificate.
Politica noastră de comunicare cu privire la acest dosar a fost că până în momentul în care nu avem ceva concret de comunicat nu vom comunica. Cu siguranță, în momentul în care o să putem spune ceva public vom zice. Dar ancheta este în curs.
Sistemul pe care noi îl avem în cadrul EPPO, cu camere permanente care monitorizează periodic investigația, face să fim siguri că în fiecare dosar se lucrează cu ritmicitate. Nu avem dosare care stau într-un fișet și nimeni nu lucrează.
Fiecare cameră permanentă, care este formată din trei procurori europeni, din trei state membre diferite, analizează, de obicei într-un interval de șase luni, ce se întâmplă în dosare și dau instrucțiuni ce trebuie să se întâmple mai departe. Acest lucru se întâmplă și în acest dosar.
Deci nu pot să vă ofer, din păcate, mai multe informații la acest moment, nici o estimare de timp, pentru că sunt anumite activități care trebuie desfășurate pe teritoriul unor terțe țări, iar acolo trebuie să folosim instrumentele, să spunem tradiționale de cooperare.
Depinde foarte mult cât de receptive sunt și cât de repede vom primi acele informații din acele țări.
Informația este că în dosar se lucrează, nu a fost clasat. În schimb, în România a fost clasat acel dosar al mașinilor BMW achiziționate pe bani europeni de ministerul de Interne pentru poliție. Există și o verificare la nivelul EPPO, fiind vorba de o achiziție pe bani europeni. Care este stadiul acestei verificări la dvs?
Este un dosar la EPPO în curs de investigare, nu a fost finalizat cu niciun fel de soluție. Colegii încă administrează probe.
Noi am văzut că DNA a dat o soluție de clasare. Va trebui să analizăm cum afectează această soluție de clasare dosarul pe care noi îl instrumentăm.
E posibil să vă afecteze?
Cu siguranță va afecta ancheta noastră. Trebuie să vedem cât de mult și ce mai putem face în dosar după ce s-a dat această soluție.
Ați putea fi obligați să clasați și la EPPO?
N-aș putea să vă spun acum concret, pentru că trebuie să facem această analiză, dar cu siguranță sunt foarte multe implicații pe care această soluție a DNA o poate avea în dosarele noastre.
La momentul în care vom finaliza această analiză și la momentul în care vom da o soluție în dosar, cu siguranță vom face public și acest lucru.
Aveți competența să atacați în instanță o clasare care afectează un dosar EPPO?
Avem instrumentele care sunt oferite și autorităților naționale sau persoanelor dintr-un stat membru care participă într-o procedură. Putem adresa o plângere contra soluției. Cu siguranță, vom epuiza toate posibilitățile legale care există.
Un alt dosar despre care se vorbește mult în România privește subvențiile europene acordate pentru stuf din Deltă, care a ajuns în acte pășune. APIA a blocat plățile și există informația că la EPPO există o anchetă în care chiar ar fi fost audiat șeful demis al APIA. Există acest dosar?
Da, avem o anchetă în curs, colegii au ridicat documente de la APIA, din ce îmi amintesc au solicitat diverse documente referitoare la aceste proiecte. Este o investigație care a început de curând și în momentul în care o să finalizăm vom face publice mai multe informații.
Dar vă pot confirma că este oficial deschisă o investigație în cadrul EPPO, în care deja se administrează probe, s-au ridicat documente, se fac diverse analize.
Dosar în rem?
Da, este o investigație cu privire la fapte, în rem. Pană în acest moment, din câte știu, nu este nicio persoană pusă sub acuzare.
(Detalii despre dosarul privind frauda de 15 milioane de euro privind șase proiecte IT la minutul 20:30)
Ați mai spus, dar suspiciunea/spaima/speranța a rămas. Aveți intenția/vă gândiți/ați luat hotărârea să candidați la alegerile prezidențiale de anul acesta?
Nu voi candida. Am văzut în ultima perioadă de timp că, în ciuda răspunsurilor mele, sunt persoane care încă analizează așa-zisa mea candidatură. Probabil că sunt genul de oameni care iau decizii și apoi se răzgândesc. Nu este cazul meu.
Nu m-am răzgândit și cred că discuția referitoare la alegeri trebuie să fie despre candidați reali, pentru că dacă facem alegerile despre fantome, nu cred că este sănătos pentru democrație. Oamenii vor un candidat real, nu fantome. Iar dacă în continuare se măsoară fantomele, nu este ceva serios.
Singurul lucru pe care pot să-l spun despre alegeri este că, da, voi vota, dar nu voi candida.
Transcriptul interviului a fost realizat cu aplicația Vatis Tech