Ziua 1361 de război a început cu atacuri de ambele părți.
Rușii au lovit orașul Dnipro și mai multe zone din regiunea Dnipropetrovsk cu drone, artilerie și lansatoare Grad. Un bărbat a fost ucis, iar altul rănit. Incendiile au afectat locuințe, infrastructura de gaze și mai multe afaceri locale.
De partea cealaltă, canale locale au raportat o lovitură directă asupra rafinăriei din Riazan, unde ar fi izbucnit incendii.
Atacurile recente cu drone au avariat şi rafinăria Rosneft din Saratov, forțând oprirea totală a procesării petrolului. Surse din industrie spun că instalația ar putea rămâne închisă până la sfârșitul lunii. Rafinăria asigură peste 2% din capacitatea de rafinare a Rusiei.
În plus, Ucraina susține că a lovit cu succes şi calea ferată Trans-siberiană, în regiunea Khabarovsk, unde a avariat o rută folosită de Moscova pentru transportul de arme și muniții.
În schimb, Moscova urmărește să distrugă sistemul feroviar ucrainean, una dintre principalele capacităţi logistice ale Kievului. Din vară, atacurile asupra trenurilor s-au triplat, iar rușii încearcă să ucidă mecanicii pentru a paraliza circulația pe calea ferată.
Serviciul de informații militare din Ucraina dezvăluie că Rusia dezvoltă modificări ale bombelor aeriene ghidate capabile să atingă până la 400 km, ceea ce ar permite avioanelor rusești să atace mult mai multe orașe ucrainene fără a utiliza rachete.
Aceeași sursă anunță că livrările de obuze nord-coreene au scăzut la jumătate în acest an, după ce Phenianul și-ar fi epuizat stocurile. Din 2023, Coreea de Nord ar fi trimis Moscovei 6,5 milioane de obuze, însă jumătate erau atât de vechi încât au necesitat recondiționare în fabricile rusești.
De cealaltă parte, Occidentul ajută Ucraina. Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a reafirmat sprijinul ferm pentru Ucraina la reuniunea „grupului celor cinci” de la Berlin, anunțând că Germania va contribui cu încă 150 de milioane de euro la noul pachet american de arme „Perl”.
Iar Rusia și Ucraina au convenit să pună în aplicare acordurile încheiate la Istanbul, astfel încât 1.200 de prizonieri ucraineni să fie eliberaţi.
Atacurile Rusiei
- Forțele ruse au atacat puternic orașul Dnipro și mai multe zone din regiunea Dnipropetrovsk, provocând moartea unui bărbat și rănirea altuia, potrivit șefului administrației militare regionale, Vladislav Haivanenko. Dnipro a fost vizat de drone, ceea ce a declanșat mai multe incendii și a avariat afaceri și maşini. Districtul Nikopol a fost şi el lovit atât cu drone, cât și cu artilerie și lansatoare multiple Grad. Au fost raportate incendii la o clădire și un autovehicul, precum și pagube la locuințe, o clădire de cinci etaje și o conductă de gaze, scrie Ukrainska Pravda.
- Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri combinate din ultimele luni, folosind trei rachete Kinjal și 135 de drone, dintre care aproximativ 80 erau Shahed. Potrivit Forțelor Aeriene ale Ucrainei, apărarea antiaeriană a reușit să doboare sau să bruieze două dintre rachete și 91 de drone. Totuși, o rachetă și 41 de drone au lovit în 13 localități, iar resturile aparatelor doborâte au căzut în alte patru zone. Dimineața, mai multe drone rusești încă se aflau în spațiul aerian ucrainean, menținând presiunea asupra structurilor de apărare și a populației civile.
- Victime în Herson - Trei civili au fost uciși și șase au fost răniți azi în atacurile rusești asupra regiunii Herson, relatează Ukrainska Pravda. Forțele ruse au folosit artilerie și drone de diferite tipuri pentru a ataca zonele locuite din regiune. Atacurile au avariat case, blocuri de apartamente, un chioșc și o mașină.
- Rușii atacă trenurile - Ucraina a înregistrat o triplare a atacurilor asupra sistemului său feroviar din luna iulie, potrivit unui ministru de rang înalt, în condiţiile în care Moscova încearcă să distrugă una dintre principalele capacităţi logistice ale Kievului, potrivit publicaţiei The Guardian. Oleksii Kuleba, vicepremier responsabil de infrastructură, a declarat că atacurile asupra reţelei de cale ferată de la începutul anului 2025 au provocat pagube de aproximativ 1 miliard de dolari. ”De la începutul anului au avut loc 800 de atacuri asupra infrastructurii feroviare şi au fost avariate peste 3.000 de obiecte feroviare. Ceea ce vedem în această escaladare este că vizează trenurile, încercând în special să ucidă mecanicii”, a spus Kuleba.
Atacurile Ucrainei
- Ucraina susține că a lovit cu succes calea ferată Trans-siberiană, blocând un segment esențial al lanțului logistic militar rus. Potrivit serviciului ucrainean de informații militare (GUR), explozia produsă în regiunea Khabarovsk a avariat o rută folosită de Moscova pentru transportul de arme și muniții, inclusiv cele furnizate de Coreea de Nord. Phenianul a trimis până acum peste 20.000 de containere cu armament, iar întreruperea traficului pe magistrala feroviară de peste 9.000 km ar putea afecta semnificativ capacitatea Rusiei de a alimenta frontul din vest, scrie Kyiv Post.
- Rafinăria din Riazan, lovită de drone - Ministerul rus al Apărării susține că sistemele sale antiaeriene au doborât în total 64 de drone ucrainene în cursul nopții, în nouă regiuni ale Rusiei și în Tatarstan, cele mai multe – 25 – fiind raportate deasupra regiunii Riazan. În același timp, canalele ruse de Telegram, inclusiv Astra, au relatat că rafinăria din Riazan ar fi fost lovită într-un atac cu drone, potrivit mărturiilor localnicilor. Alte drone ar fi fost doborâte în regiunile Rostov (17), Tambov (8) și Voronej (5).
- Rafinăria din Saratov, oprită toată luna - Rafinăria din Saratov, deținută de gigantul rus Rosneft, a oprit procesarea primară a țițeiului după atacurile cu drone ucrainene din 11 noiembrie, relatează Reuters, citând două surse din industrie. Instalația ar putea rămâne nefuncțională până la sfârșitul lunii, deoarece unitatea principală de distilare – cu o capacitate de 20.000 de tone pe zi – ar fi fost avariată. Atacurile au provocat explozii puternice și incendii masive, inclusiv incendiul unui rezervor de stocare, potrivit imaginilor apărute pe rețelele sociale. Rafinăria, care a procesat 5,8 milioane de tone de țiței în 2024 (aproximativ 2,2% din capacitatea totală a Rusiei), a fost lovită de două ori în câteva zile, iar operațiunile sale sunt acum complet suspendate.
Ajutor pentru ambele părţi
- Ucraina poate conta pe sprijinul occidental - Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a transmis un mesaj ferm de susținere pentru Ucraina în cadrul întâlnirii pe care a avut-o vineri la Berlin cu omologi din Franța, Italia, Polonia și Marea Britanie. E vorba de reuniunea așa-numitului "grup al celor cinci", înființat chiar de Boris Pistorius, în urmă cu un an. Inițiativa a fost lansată pentru a răspunde solicitărilor lui Donald Trump, care consideră că SUA au suportat disproporționat povara ajutorului. Pistorius a anunțat că Germania se va implica în următorul pachet american de arme destinat Kievului, cunoscut sub numele de pachet "Perl", cu o nouă contribuție de puțin 150 de milioane de euro. Este vorba despre arme și muniții americane vândute aliaților europeni și Canadei, care apoi le transferă Ucrainei. Germania a promis deja 500 de milioane de dolari, iar țările nordice și baltice au anunțat recent o finanțare suplimentară de 500 de milioane, scrie DW.
- Coreea de Nord a redus la mai puțin de jumătate livrările de obuze către Rusia în acest an și trimite muniție învechită, după ce și-a epuizat rezervele, potrivit adjunctului șefului Direcției de Informații a Apărării din Ucraina, Vadim Skibitskîi, citat de Reuters. În total, aproximativ 6,5 milioane de obuze au fost trimise Rusiei din 2023 încoace, ajutând Moscova să mențină ritmul focului de artilerie în 2024. Totuși, livrările au scăzut drastic, iar în septembrie nu a fost înregistrat niciun transport, iar în octombrie au fost doar câteva. Aproximativ jumătate dintre obuzele nord-coreene sunt atât de vechi încât trebuie recondiționate în fabrici rusești. Într-o evaluare anterioară, serviciile de informații ucrainene estimau că între 35% și 50% din nevoile de muniție ale Rusiei sunt acoperite de Coreea de Nord.
Alte informații relevante
- Rusia dezvoltă noi bombe aeriene ghidate – Rusia dezvoltă modificări ale bombelor aeriene ghidate capabile să atingă până la 400 km, ceea ce ar permite avioanelor rusești să atace mult mai multe orașe ucrainene fără a utiliza rachete, a declarat Vadîm Skibițkîi, adjunctul șefului serviciului de informații al armatei ucrainene, într-un interviu pentru Reuters. El a spus că producția în masă de noi bombe cu raze de acțiune de până la 200 km a început deja. Rusia intenționează să fabrice aproximativ 500 dintre acestea până la sfârșitul anului. Versiunile cu raze de acțiune de până la 400 km sunt încă în curs de dezvoltare. Rusia intenționează să fabrice până la 120.000 de bombe aeriene ghidate în 2025, inclusiv versiuni modernizate ale munițiilor standard, a avertizat oficialul citat. Potrivit acestuia, forțele ruse lansează între 200 și 250 de astfel de bombe în fiecare zi. Bombele ghidate sunt echipate cu aripi și uneori cu motoare, ceea ce le permite să zboare zeci de kilometri. Acestea sunt mai ieftine decât rachetele, dar transportă sute de kilograme de explozibili capabili să distrugă fortificații și clădiri.
- Acord pentru un nou schimb de prizonieri - Ca urmare a negocierilor dintre Ucraina şi Rusia, cele două părţi au convenit să pună în aplicare acordurile încheiate la Istanbul şi 1.200 de prizonieri ucraineni să fie eliberaţi, a declarat secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Rustem Umerov, pe Telegram, potrivit The Kyiv Independent. Umerov a participat în ultimele zile la consultări mediate de Turcia şi Emiratele Arabe Unite pentru a relansa procesul de schimb şi a asigura eliberarea ucrainenilor aflaţi în captivitate în Rusia. În curând vor avea loc consultări tehnice pentru a finaliza etapele procedurale şi organizatorice necesare pentru schimb. De la începutul invaziei ruseşti pe scară largă în 2022, Kievul a repatriat peste 5.800 de persoane din captivitatea rusă prin schimburi, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în iulie. Kievul a susţinut de mult timp un schimb „toţi pentru toţi”, propunere respinsă de Rusia.