Guvernul vrea să le pună pumnul în gură avertizorilor de integritate. Corupția din România ar fi şi mai greu de demascat

Guvernul vrea să le pună pumnul în gură avertizorilor de integritate. Corupția din România ar fi şi mai greu de demascat

Asociațiile pentru drepturile omului atrag atenția că Guvernul încearcă să le pună pumnul în gură românilor care își asumă riscul de a face publice ilegalitățile pe care le observă la serviciu.

Persoanele care atrag public atenția asupra unor astfel de situații problematice se numesc avertizori de integritate.

Unii sunt angajați cu carte de muncă, alții au profesii liberale, cum ar fi medic sau avocat. Pot lucra la stat sau în privat. Dar cu toții își asumă riscuri pentru a demasca actele de corupție din domeniile în care lucrează.

Cum trebuie să își protejeze România avertizorii

Ca să-i protejeze și să-i motiveze să semnaleze, în continuare, neregulile pe care le constată, Parlamentul European a adoptat, pe 23 octombrie 2019, Directiva (UE) 2019/1937 „privind protecția persoanelor care raportează încălcări ale dreptului Uniunii”.

România avea deja Legea 571/2004 pentru avertizorii de intergritate. Dar cum ea nu le oferea suficientă protecție, Guvernul și Parlamentul trebuie să ridice standardele, la nivelul solicitat de la Bruxelles.

Obligația tuturor statelor membre – deci și a României – este să transpună directiva privind protecția avertizorilor de securitate în legislația națională, în termen de 2 ani de la adoptarea acesteia, la Bruxelles.

Spre deosebire de transpunerea unui regulament - care trebuie aplicat în forma adoptată în toate statele membre - adoptarea unei directive lasă mai multă libertate autorităților naționale. Mai exact, în cazul directivei, Bruxelles-ul este interesat ca rezultatele pe care le cere să fie obţinute.

Dar modul în care se va armoniza textul directivei cu legislația națională rămâne la alegerea autorităților locale. Din păcate, după primă reușită - care a venit după mai multe eforturi ale societății civile și ale unora dintre deputați - pe ultima sută de metri au apărut din nou probleme.

Prima luptă pentru avertizori, câștigată la Camera Deputaților

Prima încercare de transpunere a directivei a fost un proiect de lege inițiat de un grup de 39 de deputați USR, cărora li s-a alăturat și un coleg liberal.

Dacă s-ar fi adoptat în forma propusă, acel proiect risca să le creeze probleme serioase avertizorilor de integritate, din varii motive.

Spre exemplu, proiectul de lege îi cerea avertizorului care a observat o ilegalitate să sesizeze mai întâi organele de cercetare și să aștepte răspuns. Și abia apoi - dacă situația nu se rezolva pe această cale - putea sesiza și presa. În caz contrar, avertizorul își pierdea protecția dată de lege.

Impunerea unor astfel de obligații și restricții pentru avertizori risca să ducă la „îngroparea” multor ilegalități.

Erau și alte probleme ale proiectului de lege. Printre ele: avertizorul nu putea semnala niciun fel de ilegalitate din domeniul apărării și securității naționale. Motivul: datele legate de domeniul siguranței naționale - care nu era suficient clar definit - erau secrete. În consecință, dacă un avertizor de integritate observa pe cinvea că truchează o licitație sau deturnează fonduri, nu putea să spună presei, spre exemplu, pentru că ar fi divulgat, ilegal, date secrete.

De asemenea, proiectul de lege respectiv prevedea că, în cazul în care avertizorul de integritate și-a obținut dovezile prin comiterea unei infracțiuni, atunci acesta va răspunde în fața legii pentru infracțiunea sa.

APADOR-CH și Active Watch au analizat proiectul de lege. Au formulat propuneri pentru fiecare punct vunerabil al proiectului de lege și au organizat dezbatere publică.

Activiștii au menționat, spre exemplu, cazul Bucur și Toma vs România. În acel caz, în 1996, un angajat SRI numit Bucur a sustras de la locul de muncă mai multe casete, cu care a dovedit că SRI făcea înregistrări ilegale. Fără casete, n-ar fi avut dovada ilegalității pe care a dezvăluit-o.

Statul român l-a condamnat pe Bucur la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru furt. Dar CEDO i-a dat dreptate lui Bucur și a obligat statul să-i achite despăgubiri de 20.000 de euro.

În cele din urmă, după dezbaterea publică, deputații au modificat proiectul de lege.

Au ținut cont de cele mai multe dintre propunerile activiștilor și le-au inclus în text. Iar proiectul a fost adoptat într-o formă pe care atât activiștii, cât și avertizorii de integritate au considerat-o acceptabilă.

Iar proiectul adoptat de deputați a fost înaintat la Senat, care este cameră decizională. Acolo, proiectul a intrat pe circuitul de avizare.

Intervenția Cabinetului Ciucă a readus piedicile pentru avertizori

Active Watch a observat că - deși la Senat era deja în lucru proiectul de lege adoptat de deputați pentru transpunerea Directivei (UE) 2019/1937 - Guvernul a adoptat și înaintat, de asemenea, un alt proiect de lege pe aceeași temă.

Iar activiștii pentru drepturile omului sunt de părere că acest proiect inițiat de Guvern are șanse mai mari să fie adoptat, în ciuda faptului că le-ar cauza probleme majore avertizorilor de integritate.

Mai exact, proiectul Guvernului ridică, din nou, pentru avertizori, o serie de obstacole pe care activiștii și deputații de îndepărtaseră deja.

Spre exemplu, potrivit proiectului de lege inițiat de Guvern, înainte să vorbească cu presa despre ilegalitatea pe care a constatat-o, avertizorul de integritate trebuie să facă sesizare internă (adică în instituție) sau externă, către organe de anchetă.

Dacă sesizează întâi presa - drept pe care acum îl are, potrivit Legii 571/2004 - atunci riscă să nu se mai bucure de protecție legală, ca avertizor de integritate.

E o problemă majoră, susține APADOR- CH, care i-ar descuraja pe avertizori să semnaleze ilegalități.

„Odată cu această nouă reglementare, mai restrictivă, a «dezvăluirii publice», care nu mai poate fi adresată direct presei în orice condiţii, ci doar în mod excepţional, pentru «motive întemeiate», există riscul ca, în practică, avertizorul să aibă probleme (să fie exclus de la protecția acordată de lege) dacă se va adresa direct presei.

Aceasta deoarece aprecierea caracterului întemeiat sau nu al motivelor pentru care avertizorul s-a adresat direct presei presupune o interpretare preponderent subiectivă, care va depinde exclusiv de persoana sau persoanele care vor aprecia dacă avertizorul a avut sau nu motive întemeiate”, potrivit ONG-ului.

De asemenea, proiectul de lege inițiat de Guvern nu le oferă suficientă protecție avertizorilor. Și nici nu clarifică problema şi apar, din nou, neclarități cu privire la ce poate și ce nu poate fi semnalat în domeniul apărării și siguranței naționale.

„(... ) descurajează avertizorii prin faptul că nu-i exonerează de răspunderea pentru defăimare, încălcarea drepturilor de autor, încălcarea secretului profesional, normelor de protecție a datelor sau pentru divulgarea secretelor comerciale, așa cum este prevăzut și în Directiva europeană.

Nu în ultimul rând, proiectul nu transpune recomandările legate de asistența juridică pentru avertizori, nu protejează avertizorii de abuzurile comisiilor de disciplină și nici nu prevede sancțiuni aplicabile în mod real pentru persoanele care dispun represalii împotriva avertizorilor.  

Așa cum se arată în preambulul Directivei, raportările și divulgările publice, făcute de către avertizori, «alimentează sistemele naționale și europene de aplicare a legii cu informații care permit depistarea, investigarea și urmărirea penală eficace a încălcărilor dreptului Uniunii, crescând astfel transparența și responsabilizarea» și contribuind la «bunăstarea societății». De aceea, proiectul de Lege privind protecția avertizorului în interes public este unul fundamental pentru statul de drept. 

Pentru a nu descuraja avertizorii de integritate să se adreseze direct presei, considerăm că trebuie menținută actuala reglementare din legea privind protecția avertizorilor de integritate, care le permite acestora să se adreseze direct presei, dacă doresc, fără alte condiţionări. În practică, avertizorii aleg, în majoritatea absolut covârșitoare a cazurilor, să recurgă mai întâi la mijloacele interne de raportare, înainte de a se adresa presei.

Pentru a evita interpretările limitative, proiectul  trebuie să clarifice care sunt acele norme în materia achizițiilor publice, în domeniile apărării și securității naționale, care nu sunt permise într-un caz de dezvăluire publică, formularea actuală fiind lipsită de predictibilitate și extinzând nejustificat sfera informațiilor clasificate”, se arată într-un comunicat de presă remis de Active Watch.

În acest context, 18 organizații și 14 avertizori de integritate au solicitat luni, 4 aprilie, Comisiei Juridice de Disciplină și Imunități a Senatului organizarea unei dezbateri publice pe marginea proiectului de lege inițiat de Guvern. 

Spotmedia.ro va urmări parcursul celor 2 proiecte de lege și va reveni cu amânunte.


În fiecare zi scriem pentru tine. Dacă te simți informat corect și ești mulțumit, dă-ne un like. 👇