Doar atunci când toate statele UE devin membre ale spațiului Schengen, vom fi cu adevărat uniți; există, într-adevăr, actori externi care vor să vadă UE slăbită și divizată. Nu există niciun motiv justificat pentru a nu admite Bulgaria și România, spune, într-un scurt interviu acordat spotmedia.ro, şefa Parlamentului European, Roberta Metsola.
Războiul dus de Rusia în Ucraina durează deja de aproape 10 luni, dar asta nu înseamnă că putem să uităm, nici măcar pentru o clipă, ceea ce se întâmplă pe continentul nostru. Principala noastră prioritate rămâne ca acest război să se termine și să îl câștigăm, afirmă oficialul european, în prezilele vizitei pe care o va efectua la București, săptămâna viitoare.
Interviul acordat de Roberta Metsola în exclusivitate SpotMedia.ro a fost publicat inițial vineri. Luni, șefa Parlamentului European se află într-o vizită oficială în România, are întrevederi cu Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu și va susține un discurs în Parlament.
Doamnă președinte Metsola, conform rezoluției votate aici, în Parlamentul European, și raportului Comisiei Europene se solicita ca România și Bulgaria să fie acceptate în spațiul Schengen, acest lucru a fost blocat de către Austria și Țările de Jos. Ce înseamnă asta pentru instituțiile Uniunii Europene, pentru legitimitatea lor?
Decizia Consiliului UE de a amâna în continuare aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen este foarte dezamăgitoare. Parlamentul European consideră că admiterea României la Schengen nu ar mai trebui întârziată.
Parlamentul, cu o majoritate covârșitoare, precum și Comisia, au aprobat această aderare încă de acum 11 ani.
În ciuda faptului că Bulgaria și România au terminat cu succes procesele de evaluare pentru zona Schengen, în 2011, lucru confirmat și de către Consiliu în iunie 2011, nu a fost luată nicio decizie politică până acum privind ridicarea controalelor la aceste frontiere interne. Acest lucru poate fi și trebuie să fie remediat cât mai curând cu putință. Nu există niciun motiv justificat pentru a nu admite Bulgaria și România.
Cu cât amânăm mai mult o decizie pozitivă pentru România și Bulgaria, cu atât se adâncește mai mult impactul negativ asupra integrității acquis-ului Schengen. Eu sper să se ia o decizie pozitivă foarte curând.
Ce mai pot face instituțiile UE pentru ca deciziile lor să fie respectate? În ceea ce privește acest caz specific, al extinderii Schengen.
Subliniez încă o dată. Cetățenii Bulgariei și ai României merită să fie pe deplin parte a spațiului Schengen. Trebuie să continuăm presiunea asupra Consiliului pentru a menține problema pe ordinea de zi, iar următoarea Președinție trebuie să se angajeze în facilitarea unui compromis în această problemă, asigurând astfel eliminarea controalelor asupra persoanelor la toate frontierele interne pentru ambele state membre.
Acesta a fost și mesajul meu clar adresat liderilor statelor membre la ultimul Consiliu European.
Doar atunci când toate statele membre ale UE devin membre ale spațiului Schengen, vom fi cu adevărat uniți.
S-a speculat că Rusia va câștiga din această situație. Sunteți de aceeași opinie?
Nu-mi place să mă angajez în speculații, dar există, într-adevăr, actori externi care vor să vadă UE slăbită și divizată.
Permiteți-mi să reiterez, Bulgaria și România ar trebui să se alăture Schengen. Ambele țări îndeplinesc toate condițiile pentru aceasta, iar această măsură ar fi pozitivă pentru UE în ansamblu.
Întrucât vorbim despre atitudini și acțiuni care sfidează instituțiile UE, nu-l putem ignora pe Viktor Orban. O diferență majoră este că domnul Orban tocmai a câștigat alegerile din țara sa. Care este cea mai bună atitudine față de guvernul Orban, din punctul de vedere al instituțiilor UE, dar și al cetățenilor maghiari?
Atitudinea față de guvernul Orban este aceeași ca și față de orice guvern al unei țări membre a UE. Suntem o organizație cu aceleași reguli pentru toți și aplicăm aceleași reguli tuturor pentru a ne asigura că valorile și principiile UE sunt respectate. De asemenea, este important ca toate statele membre să respecte și să pună în aplicare regulile noastre comune.
În mod special, în acest caz este important să ne amintim că respectarea statului de drept nu este negociabilă, nici pentru Parlamentul European, nici pentru UE în ansamblu.
Europenii dau semne de ceea ce se numește oboseală de război. Cum poate fi încurajată solidaritatea cu Ucraina și care este cel mai prost scenariu?
Sprijinul pentru Ucraina rămâne foarte puternic în Europa. Desigur, trebuie să evităm orice tendință de instalare a acestei oboseli de război. Suntem deja de aproape 10 luni în război, dar asta nu înseamnă că putem să uităm, nici măcar pentru o clipă, ceea ce se întâmplă pe continentul nostru. Principala noastră prioritate rămâne ca acest război să se termine și să îl câștigăm. Parlamentul European va fi mereu de partea păcii: o pace cu libertate, cu demnitate, cu securitate.
Cred că toți cetățenii europeni împărtășesc acest obiectiv și susțin zi de zi enorma solidaritate față de poporul ucrainean, așa cum vedem că se întâmplă în țări precum România.
Sprijinul cetățenilor europeni pentru Ucraina și sancțiunile noastre împotriva Rusiei sunt puternice. Cetățenii înțeleg că apărarea libertăților noastre și a păcii are, uneori, un cost foarte ridicat.
Acesta este un motiv în plus pentru ca să luăm măsuri urgente pentru a atenua impactul pe care creșterea prețurilor la energie și inflația îl au asupra oamenilor și asupra mediului nostru de afaceri.