Liderul extremei drepte austriece, Herbert Kickl (foto), l-a anunţat, miercuri, pe preşedintele Alexander Van der Bellen că nu a reuşit să formeze un guvern de coaliţie cu conservatorii.
”Deşi am făcut concesii cu privire la multe puncte (…), negocierile nu au avut, din nefericire, succes”, afirmă liderul extremei drepte austriece, citat de AFP.
Herbert Kickl anunţă că ”restituie astfel mandatul” care i-a fost încredinţat la 6 ianuarie.
Partidul ÖVP (conservatori) denunţă, la rândul său, într-o scrisoare, ”setea de putere şi intransigenţa” lui Kickl.
”El nu era pregătit să facă un compromis şi să stabilească un parteneriat de la egal la egal, dezvoltând fantasmele atotputerniciei”, îl acuză secretarul general al ÖVP, Alexander Pröll.
Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă dreapta) nu a cedat nimic şi voia să dea totul peste cap - sfârşitul taxării carbonului, ”azil zero”, atacarea presei, ONG-urilor şi lesbienelor, gay-ilor, bisexualilor şi transsexualilor -, sfidând un sistem parlamentar care se bazează pe compromis.
Negocierile au început în urmă cu mai puţin de o lună între FPÖ - care s-a plasat pentru prima oară pe primul loc cu aproape 29% dintre voturile exprimate în alegerile legislative de la sfârşitul lui septembrie - şi ÖVP (26,3%).
După scrutinul din toamnă, dreapta a încercat mai întâi să formeze o coaliţie ”cu oricine în afară de Kickl”, şi anume cu stânga şi liberalii. Fără să reuşească să ajungă la un compromis, atunci conservatorii au întins mâna inamicilor extremişti, încălcându-şi o promisiune din campanie.
Însă tensiunile au crescut rapid, după ce Herbert Kick a bruscat această formaţiune, obişnuită cu puterea din 1987.
Dreapta a guvernat în două rânduri cu extrema dreaptă în Austria. Însă ea deţinea atunci Cancelaria şi reprezenta Austria la Bruxelles, impunându-şi astfel agenda pro-europeană.
Herbert Kickl a optat - de la începutul negocierilor - în favoarea unei linii dure. Cu scopul de a-şi construi ”Austria fortăreaţă”, el cerea o revenire la o neutralitate strictă şi încetarea primatului dreptului european.
De la începutul negocierilor, zeci de mii de manifestanţi s-au adunat în mai multe rânduri la Viena, în apărarea drepturilor fundamentale.
După eşecul acestor negocieri se profilează noi alegeri, în care FPÖ este creditat cu 35% din intenţiile de vot.