Curtea Constituţională a admis, marţi, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la impozitarea pensiilor speciale cu până la 85%.
Potrivit unui comunicat al CCR, decizia a fost luată cu unanimitate de voturi, legea fiind declarată neconstituţională în ansamblul său.
Prin urmare, Legea pentru completarea Codului Fiscal în sensul impozitării pensiilor speciale se va reîntoarce în Parlament, pentru a fi pusă în acord cu decizia CCR.
Curtea a dezbatut, marţi, obiecţiile de neconstituţionalitate formulate de Avocatul Poporului şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) cu privire la impozitarea pensiilor speciale cu până la 85%.
Reprezentanţii Alianţei USR-PLUS au cerut judecătorilor CCR o decizie urgentă privind proiectul de impozitare a pensiilor speciale, în special din cauza faptului că aceste pensii pot „cântări greu în creionarea bugetului de stat pe 2021”.
Liderul deputaţilor PNL Florin Roman a declarat pe 8 decembrie că este pentru a treia oară când CCR amână pronunţarea pe proiectul liberalilor care prevede impozitarea cu până la 85% a pensiilor speciale şi precizează că judecătorii Curţii trag de timp într-o speţă care îi priveşte direct. El a mai explicat că proiectul a ţinut cont de motivarea CCR referitoare la legea privind eliminarea pensiilor speciale.
Pe 26 octombrie, deputatul USR Claudiu Năsui a calculat că, în ultimele patru luni, în plină pandemie, peste 3 miliarde lei s-au dus pe pensiile speciale, în timp ce lumea aşteaptă decizia CCR pe această speţă. „Una din priorităţile USR este eliminarea acestor clase de privilegii în care unii români sunt buni de primit, iar alţii doar de plătit”, a adăugat el.
Ce vizează obiecțiile AP și ÎCCJ
Obiecţiile formulate de Avocatul Poporului şi ÎCCJ vizează modificarea în Parlament a Legii pentru completarea Codului Fiscal în sensul impozitării pensiilor speciale.
ÎCCJ reproşează că sunt nesocotite decizii succesive ale Curţii în domeniu, că nu a fost consultat CSM şi consideră că sunt încălcate mai multe principii, printre care cel al impunerii fiscale juste şi echitabile şi cel al independenţei judecătorilor.
Pe 17 iunie, Camera Deputaţilor a adoptat legea privind impozitarea pensiilor speciale cu până la 85%, decizie luată cu 307 voturi „pentru”.
Pensii speciale există peste tot în lume. De ce la noi e o problemă și cum s-ar putea rezolva. Parlamentul doar s-a făcut că a găsit o soluție - Interviu cu Aurelian Dochia
Astfel, va fi aplicată o cotă de impozitare de 10% pensiilor cuprinse între 2.000 şi 7.000 de lei şi de 85% celor care depăşesc această valoare.
La sfârşitul lunii ianuarie, în urma unei şedinţe similare celei din iunie, ÎCCJ a decis să sesizeze CCR în legătură cu eliminarea pensiilor speciale, preşedintele instituţiei afirmând atunci într-o scrisoare deschisă, că eliminarea pensiilor ”speciale” este tristă şi stupefiantă, că Justiţia este tratată ca o Cenuşăreasă şi că pensiile magistraţilor nu sunt nici speciale şi nici nesimţite. Demersul ÎCCJ a fost susţinut atunci şi de către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Impozitul pe pensii de lux și ipocrizia ascunsă sub preș
După ce legea a fost adoptată de Parlament, mai mulți magistraţi şi-au depus cereri de pensionare, pentru a beneficia de prevederile încă în vigoare referitoare la pensii.
În 6 mai, CCR a decis că legea care elimină pensiile speciale este neconstituţională, în ansamblul său. Curtea a constatat, între altele, că legea are un „caracter profund eterogen”, vizând statute profesionale diferite şi funcţii de demnitate publică, tratate împreună.
