Ungaria și Polonia merg la Curtea Europeană de Justiție, pentru a contesta mecanismul de condiționare a fondurilor europene de statul de drept. Până la o decizie, Viktor Orban vrea să se prezinte ca un game changer chiar în interiorul UE și se folosește din plin de criza vaccinării: folosește Sputnik la Budapesta, în vreme ce în UE decredibilizarea AstraZeneca poate întârzia imunizarea necesară.
Cum arată în tot context vaccinarea în UE și câte deservicii a adus startul prost al relației cu AstraZeneca? În ce alte țări mai stau cetățenii la două cozi: una pentru esențiali, alta pentru oameni de rând?
Despre cât de mare e compromisul făcut de UE în fața celor doi copii recalcitranți, Ungaria și Polonia, și cât pot aceștia să coaguleze un pol populist am vorbit cu Ramona Strugariu, europarlamentar Renew Europe.
- Situația Poloniei și a Ungariei nu e de ieri, de astăzi, noi știm foarte bine că urma momentul în care vor contesta acest regulament la Curtea Europeană de Justiție, pentru simplul motiv că nu au fost de acord cu el de la bun început. Discuțiile pe care le-am purtat în legătură cu această condiționalitate au fost întârziate sau blocate într-un fel sau altul pe tot parcursul lor de Polonia și Ungaria. Cred că e și momentul unei ieșiri din ipocrizie.
Articolul 7 este o opțiune nucleară pe hârtie, pentru că în contextul în care tratatele europene spun clar că, dacă în cazul declanșării procedurii în baza Art. 7 și constatării unui risc iminent de încălcare a valorilor și principiilor statului de drept, putem să obținem, chinuit, această declanșare a procedurii cu patru cincimi dintre statele membre, în cazul aplicării efective de sancțiuni, nu mai stau lucrurile așa, pentru că avem nevoie de unanimitate și nu vom ajunge niciodată în situația în care efectiv, în baza Art. 7, să aplicăm niște sancțiuni.
Alternativ, ce putem să facem? Putem să ne uităm la fondurile europene și să condiționăm de valori și principii și de respectarea lor distribuirea acestor fonduri. Banii dor pentru toată lumea. E destul de clar că în momentul în care ajungem la finanțare, mai ales într-un context de criză, se cam termină povestea populistă.
Banii dor și pentru Uniunea Europeană, să ne amintim că Polonia și Ungaria au recurs la acest mic șantaj, au încercat să blocheze planul de redresare economică, dacă UE nu renunță la condiționarea fondurilor europene de statul de drept.
Dar nu le-a reușit, până la urmă, am reușit să avansăm pe această agendă, necedând practic acestui șantaj, dar oferind o fereastră în care să se clarifice lucrurile și mie mi se pare bine că ajunge la Curtea Europeană de Justiție această chestiune, ca să existe claritate.
Noi am adoptat Regulamentul în 16 decembrie, el este aplicabil efectiv din 1 ianuarie 2021. Concluziile Consiliului, prin care era susținută această amânare și rezultatul acestui compromis sunt concluzii cu valoare de recomandare, nu sunt lege. De ce nu aplicăm până la urmă Regulamentul, așa cum a fost stabilit? Iată o întrebare bună.
Ungaria și Polonia aduc ca argument teza suveranității naționale. Cât e vorba despre asta, cât e o dispută despre suveranitate?
E o falsă teză în context european, pentru că în momentul în care fiecare dintre aceste state membre a aderat la proiectul european a cedat o parte a acestei suveranități. Am cedat o parte a acestei suveranități, pentru a putea construi un proiect fundamentat pe niște piloni pe care ne-am angajat să îi respectăm cu toții. Atâta timp cât ești în acest sistem, respecți aceste reguli.
De ce respectarea unor principii care sunt valabile inclusiv în statul național – separarea puterilor în stat, libertatea presei, siguranța oamenilor – nu le-ai respecta și la nivel european în aceeași măsură? De ce suntem cu dublu standard aici?
Putem să ne îndoim rezonabil că planul lui Viktor Orban e să scoată Ungaria din UE. Mai degrabă vrea să joace mai puternic în UE, eventual găsindu-și adepți în UE. Să ne uităm la ce se întâmplă acum în Parlamentul European: FIDESZ a părăsit grupul PPE, dar Orban vrea să coaguleze un pol în jurul lui. Asta îi va folosi și intern.
A propos de felul în care funcționează acest populism, care a fost alimentat generos și cu bani europeni foarte multă vreme, pentru că nici nu ne-am uitat în ultimii zece ani foarte bine în ograda lui Viktor Orban, ca să vedem cum folosește banii.
Înainte de alegerile europarlamentare din 2019, exista această teamă că acest grup care se numește astăzi Identitate și democrație din Parlamentul European va avea un rol fundamental pe scena politică europeană și crearea lui va fi acea combustie care să dezmembreze proiectul european și să creeze senzația de haos. Nu s-a întâmplat deloc așa și eu cred că nu s-a întâmplat așa dintr-un motiv foarte simplu: acești populiști nu sunt capabili să se adune la masă pentru un proiect de construcție politică și de viziune. Sunt forțe ale haosului, dar de construit eu nu am văzut cum construiesc aceste forțe politice și cum reușesc să influențeze agenda europeană. Au caracter disruptiv, dar în momentul în care vine vorba de coeziune, de viziune politică, de ideologie coagulată, nu cred că e cazul.
Bun, dar acum e criză și Viktor Orban se folosește de criză. Ungaria vaccinează cu Sputnik, Orban s-a vaccinat cu un vaccinat chinezesc, în vreme ce criticile din interior la adresa felului în care UE a gestionat vaccinarea se înmulțesc.
Problema vaccinării a fost rezolvată într-un an de zile, printr-o corență și printr-un proces de solidaritate europeană absolut nemaiîntâlnite.
S-a putut face această platformă de achiziții comună pentru că există Uniunea Europeană și pentru că cineva a negociat în numele tuturor statelor membre. S-au putut face transferuri și ajutoare foarte substanțiale, inclusiv în afara spațiului european, pentru că există platforma extinsă de sprijin civil.
Nu cred că un narativ de tipul folosirii unui vaccin din Rusia arată eșecul Uniunii Europene în materie de vaccinare, care să capteze un număr mare de susținători. Poate pentru unii susținători de-ai lui Viktor Orban e interesant și poate că asta pregătește alegerile care vin, poate câștiga un anumit capital politic.
Vorbim despre vaccinare, avem această criză a vaccinurilor AstraZeneca oprite în anumite state membre, în pofida faptului că atât EMA, cât și OMS au dat asigurări că vaccinul e la fel de sigur ca și celelalte de pe piață. E startul prost al UE cu AstraZeneca responsabil de problemele de imagine ale acestui vaccin de întreaga UE are nevoie?
Nu l-aș numi neapărat un start prost, e mai degrabă o proastă comunicare în legătură cu acest vaccin. A fost un act de comunicare ratat, care a căpătat o amploare destul de mare.
Dar nu aș plasa vina exhaustiv într-o parte sau alta, pentru că oricum suntem într-un context foarte tensionat.
Cum arată criza pe care o avem în România, Guvernul trimite Corpul de Control la Ministerul Sănătății? E tot o eroare de comunicare aici? Toate astea au scos la iveală un lucru traumatic pentru România, pentru că percepția a fost aceea că încă avem o castă a privilegiaților, nu contează care e numărul lor.
Eu am o părere foarte clară de la început, despre multiplele categorii de speciali, esențiali, Asta e percepția, că creăm în interiorul aceluiași stat mai multe categorii de cetățeni, ceea ce nu e în regulă. Ar fi trebuit să existe aceleași centre de vaccinare pentru toată lumea.
Înțeleg necesitatea de a avea centre special alocate, în contexte pur strategice, de tipul unor baze militare, al unui centru care are operațiuni strategice. Înțeleg că nu trebuie comunicate publicate astfel de locații, dar nu e cazul. Ministerul Sănătății nu are acces la date de această natură.
Nu am văzut în alte țări împăienjenirea țării cu centre speciale. Nu înțeleg logica statului la coadă pentru două grupuri paralele, am văzut în cadrul aceleiași clădiri cum într-o parte se vaccinau oamenii de la o anumită instituție, iar în partea cealaltă restul. E momentul să ieșim din această buclă ridicolă.
E poziția lui Vlad Voiculescu în Guvern amenințată?
Nu ar trebui să fie amenințată. Am vorbit despre importanța transparenței. Poți să câștigi încrederea oamenilor numai comunicându-le aceste date. Vlad Voiculescu nu a publicat lucruri sensibile, ci date pe care Guvernul ar trebui să le comunice a priori. Oamenii ar trebui să fie informați.
Nu am înțeles cerința validării datelor, ce înseamnă validarea și perierea datelor în acest context despre vaccinare. E foarte bizară poziționarea asta și mi se pare ușor suspectă, a propos de stat de drept, democrație. Datele sunt date.
A propos de transparență. Se întâmplă ceva în grupul Renew Europe? Au fost informații în presa europeană despre o contestare a președinției lui Dacian Cioloș, din partea aripii, să îi spun așa, ALDE.
Nu a fost o contestare și nicio dezbatere. Dar înțeleg mesajele din spațiul public, pentru că urmează alegeri, acea potențială rotație la jumătatea mandatului și, evident, încep să fiarbă apele, oamenii care se gândeau la un mandat de președinte înainte de 2019 încearcă să își contruiască majorități, să vadă dacă au o susținere. Nu s-a pus nicio secundă problema unei răsturnări de situație, a unei conspirații care să schimbe președintele.
Înțeleg dorința de a pune pe agenda publică astfel de ipoteze.