Ilie Bolojan a anunţat, joi seara, de la Bruxelles, concluziile de la summit-ul extraordinar al liderilor UE legat de apărarea Europei şi Ucraina.
S-a dat undă verde pe planul de înarmare anunţat zilele trecute de Ursula von der Leyen.
În acest cadru, va exista un fond de 150 de miliarde de euro, sub forma unui împrumut susținut din bugetul UE, la dispoziția statelor, pentru cheltuieli de apărare.
De asemenea, liderii UE au stabilit ca prioritară întărirea Flancului estic de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Ungaria a fost singura țară din cele 27 de state membre UE care nu a votat în favoarea declarației privind sprijinul continuu pentru Ucraina.
Ilie Bolojan a explicat că va fi convocat un CSAT în primul trimestru din 2025 (deci în martie), dar nu se va discuta despre anularea alegerilor, ci temele vor fi legate de securitate și apărare.
România nu va trimite militari în teren în Ucraina, dar poate fi, în caz de nevoie, un hub logistic pentru alte trupe. Din acest motiv, cel mai probabil, șefii apărării din România vor fi la întâlnirea de la Paris convocată de președintele Franței, Emanuel Macron.
Bolojan nu îşi doreşte armata obligatorie în România, ci una de profesionişti şi bine dotată.
Ţara noastră nu va trebui însă să-și dubleze cheltuielile pentru apărare, deoarece se află deja într-o poziție mai bună decât media UE din acest punct de vedere.
Bolojan a fost întrebat şi despre discuţiile intense de la Bucureşti referitoare la o candidatură a sa la prezidenţiale, iar preşedintele interimar a subliniat că va respecta protocolul pe care l-a semnat coaliţia de guvernare, aceasta având un candidat în persoana lui Crin Antonescu. Detalii AICI
A mai fost întrebat şi dacă crede că în mai alegerile vor fi corecte, iar răspunsul a fost că trebuie să ne asigurăm că "sunt organizate corect, cinstit, transparent, în așa fel încât românii să-și poată exprima votul și acesta să fie rezultatul voinței lor".
Iată principalele declaraţii:
- A fost adoptată unanim ideea ca Europa îşi va asuma un rol mult mai mare în propria apărare.
- S-a creat posibilitatea pentru toate statele să existe clauza de salvargare - cheltuielile de apărare suplimentare să nu fie cuprinse în deficitele bugetare, în așa fel încât balanțele statelor să nu fie afectate de aceste cheltuieli suplimentare.
- Acordarea unei sume de 150 de miliarde de euro sub forma unui împrumut susținut din bugetul Uniunii Europene, care să fie pus la dispoziția statelor în așa fel încât să fie folosit pentru partea de cheltuieli de apărare.
- Posibilitatea ca din fondurile europene, care nu vor fi cheltuite și care au fost alocate statelor, să se poată direcționa către cheltuielile de apărare fonduri în așa fel încât acestea să nu fie pierdute.
- Banca Europeană de Investiții va primi mandat pentru a acorda credite industriei de apărare, iar băncile comerciale afiliate BEI vor putea oferi finanțare companiilor din acest domeniu.
- S-au stabilit, de asemenea, domeniile prioritare de unde se vor direcționa achizițiile comune – și e vorba de drone, scuturi antirachetă, sateliți și mobilitate militară.
- A fost stabilită ca prioritară întărirea Flancului de Est, de la Marea Baltică la Marea Neagră, dar și în general asigurarea securității la toate frontierele Uniunii Europene.
- În ceea ce privește Ucraina, după o discuție cu președintele Zelenski, în care s-a făcut o prezentare a situației din Ucraina, s-a reconfirmat sprijinul pentru această țară din partea Europei, în așa fel încât să fie într-o poziție de negociere bună pentru ca la încheierea unui armistițiu și la încetarea focului să se ajungă în etapa următoare la un acord de pace în așa fel încât acest armistițiu să nu fie doar o pauză pentru refaceri de forțe și să înceapă un nou conflict, iar pacea, care ar urma să se încheie, să fie una justă și durabilă – și asta înseamnă că prezența Ucrainei și a Europei la aceste negocieri este una necesară.
- Securitatea Ucrainei, cea a Europei și cea transatlantică se înțeleg că sunt întrețesute. Această a doua parte a fost adoptată de 26 de țări, cu excepția Ungariei.
- Întrebare despre întâlnirea de la Paris cu şefii Armatelor din ţările care vor să participe la forţele de menţinere a păcii în Ucraina - După decizia care a fost adoptată astăzi, așa cum ați precizat, va fi o întâlnire la Paris cu miniștrii Apărării și șefii de state majore care să analizeze posibilitatea prin care ar fi posibil să se asigure o zonă de sprijin, de garanții de securitate, după ce se ajunge la un acord de pace. Cred că reprezentanții României vor participa nu pentru că vom trimite trupe în teren, pentru că nu vom trimite trupe în teren, ca să fie lucrurile fără echivoc, ci pentru că România, și astăzi, este un hub logistic pentru ca aceste trupe să poată să ajungă, dacă va fi cazul, în zona Ucrainei. De asemenea, suntem un hub logistic pentru tot ceea ce înseamnă astăzi exportul pe care Ucraina îl face.
- Va convoca CSAT? - După întâlnirea care va avea loc pe partea militară, consider că este necesară convocarea unui CSAT. Oricum, urmează să aibă loc o ședință ordinară în primul trimestru al acestui an, pentru a evalua dacă există implicații care intră în sfera de competență a Consiliului. Convocarea se va concentra exclusiv pe aspecte legate de securitate și apărare.
- Desecretizarea cheltuielilor făcute de România pentru a sprijini militar Ucraina - Din punctul meu de vedere, în acești ani, România a făcut ceea ce a trebuit, nu doar pentru a susține o victimă a unei agresiuni, ci pentru a susține ca pericolul să fie cât mai departe de granițele țării noastre. Voi discuta în perioada următoare să văd dacă este făcută o evaluare a acestor costuri. Eu nu văd, de exemplu, o mare problemă dacă ele sunt cunoscute public.
- România va dubla cheltuielile pentru apărare? - Cheltuielile de apărare nu se vor dubla pentru că România din acest punct de vedere este într-o situație mai bună decât media țărilor din UE. Noi am avut o pondere a cheltuielilor de apărare de peste 2,2% din PIB anul trecut. România din acest punct de vedere stă mult mai bine (...) Va fi o tendință de creștere cu siguranță.
- Poate România să fie o umbrelă de securitate pentru R.Moldova? - Tot ceea ce face România, tot ceea ce face Europa și tot ce a făcut NATO în această perioadă pentru a susține Ucraina n-a fost altceva decât un efect al menținerii frontului la o distanță cât mai mare nu doar de România, ci și de Republica Moldova. Acesta este cel mai important lucru pe care l-am putut face în această perioadă pentru Republica Moldova. Prin tot ceea ce a făcut România în această perioadă a făcut ca pericolul să nu se apropie de Republica Moldova.
- Mai credeţi că alegerile din mai vor fi corecte? - Trebuie să ne asigurăm că alegerile din mai sunt organizate corect, cinstit, transparent, în așa fel încât românii să-și poată exprima votul și acesta să fie rezultatul voinței lor.
- Având un război efectiv în Ucraina, în care România alături de toți ceilalți aliați a susținut Ucraina împotriva acestei agresiuni, este evident că în paralel cu aceste războaie clasice apar și războaie de tip hibrid. Aceste amenințări hibride vizează descurajarea încrederii cetățenilor din țările care sunt adversar vis-a-vis de cauza războiului. Aceasta este o realitate care nu poate fi negată. Problema noastră este să găsim mijloacele prin care aceste influenţe, să spunem, din exterior să nu fie de natură a genera tensiuni sociale sau perturbaţii care, într-adevăr, să afecteze grav lucrurile.
- Dar asta e o chestiune pe care instituţiile statului trebuie să o gestioneze - şi sper deci că vom fi într-o situaţie mai bună după ceea ce s-a întâmplat, nu doar în România, pentru că aceste fenomene se văd mai ales în estul Europei - să fim mai bine pregătiţi şi să nu mai avem astfel de situaţii
- Ar trebui să avem armata obligatorie? - Ar trebui să avem o armată de profesionişti, o armată dotată. Vedeţi, regulile războiului se schimbă. Întotdeauna ai nevoie de militari în teren, dar deja nu numărul lor este cea mai mare problemă, ci dotările lor şi tot ceea ce înseamnă supraveghere, dotări de tip drone şi aşa mai departe, sateliţi. Deci, dat fiind această schimbare de reguli, cred că şi noi, ca ţară, dar şi ţările din Europa, trebuie să se adapteze, inclusiv să adapteze comenzile, dotările şi strategia la aceste realităţi care se văd din acest conflict care îl avem în Ucraina
Consiliul European s-a reunit, joi, într-un summit extraordinar, la Bruxelles, pentru a discuta sprijinul pentru Ucraina și despre apărarea europeană.
Liderii din UE au dat undă verde planului Comisiei Europene pentru consolidarea apărării. Şefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus un plan numit ”Reînarmarea Europei”, care vizează mobilizarea a aproximativ 800 de miliarde de euro, dintre care 150 de miliarde sub formă de împrumuturi, pentru a consolida capacitățile de apărare a continentului.
Tot la summit, Zelenski a cerut sprijin din partea liderilor europeni pentru a convinge Rusia să accepte un armistițiu parțial care să constea în oprirea atacurilor aeriene și navale efectuate cu arme cu rază lungă de acțiune.
Emmanuel Macron a anunţat că va găzdui marţi, la Paris, o reuniune a șefilor de stat major ai armatelor țărilor europene dispuse să ia parte la un contingent de menținere a păcii în Ucraina, în cazul unui acord de încetare a focului cu Rusia.